La farmacie, mulți părinți întreabă dacă aerosolii se pot face oricând, chiar când copilul plânge, aleargă prin casă sau adoarme. Răspunsul nu ține doar de aparat și de soluția prescrisă. Contează și momentul ales, poziția corpului și felul în care copilul respiră în timpul procedurii. O ședință făcută în grabă poate dura, dar să nu fie prea eficientă.
De ce contează momentul inhalării?
Nebulizatorul transformă lichidul într-o ceață fină, care trebuie inspirată pentru a ajunge în căile respiratorii. Dacă micuțul plânge, respiră sacadat și se zbate, o parte importantă din aerosol se pierde în jurul măștii, iar respirația devine mai puțin eficientă. De aceea, nu este o idee bună să începi procedura exact după ce copilul a alergat, a mâncat mult sau este foarte agitat.
Alege, pe cât posibil, un moment în care copilul este liniștit și poate sta câteva minute într-o poziție stabilă. Pentru unii copii funcționează după o poveste scurtă, pentru alții după baie sau înainte de somnul de prânz. Nu transforma însă inhalarea într-un test de rezistență. Dacă devine o luptă, oprește-te câteva minute și reia când s-a calmat, exceptând situațiile în care medicul ți-a dat instrucțiuni urgente și precise.
Poate fi făcută inhalarea în somn?
În practică, părinții încearcă uneori să apropie masca de fața copilului adormit. Problema este că masca poate să nu etanșeze bine, copilul își poate schimba poziția, iar respirația nu este controlată. În plus, dacă apar tuse, vărsături sau disconfort, reacția poate fi întârziată. Pentru sugari sau copii care nu tolerează procedura, întreabă medicul sau farmacistul dacă metoda recomandată permite folosirea dispozitivului în timpul somnului și cum trebuie poziționată masca. Nu te baza automat pe faptul că aparatul face zgomot și, prin urmare, tratamentul se administrează corect.
Poziția copilului schimbă felul în care respiră!
În timpul aerosolilor, copilul ar trebui să fie așezat cât mai drept, cu capul într-o poziție naturală. Ținutul în brațe este perfect acceptabil la un copil mic, dacă spatele și capul sunt susținute. Evită poziția complet culcată, mai ales când are secreții nazale, tușește sau respiră greu. Capul împins mult pe spate ori bărbia lipită de piept pot îngreuna trecerea aerului.
Masca trebuie să acopere nasul și gura, fără spații mari pe margini. Nu o apăsa puternic pe față, dar nici nu o ține la câțiva centimetri distanță. La copiii suficient de mari pentru a coopera, piesa de gură poate fi mai potrivită decât masca, deoarece permite o inhalare mai directă. Alegerea depinde de vârstă, de indicația medicală și de capacitatea copilului de a urma instrucțiuni.
Respirația liniștită este mai utilă decât respirația forțată!
Nu îi cere copilului să tragă aer foarte adânc la fiecare secundă. Respirațiile normale, calme, sunt de obicei mai ușor de menținut și reduc riscul de amețeală sau de accentuare a tusei. La începutul ședinței poate tuși, mai ales dacă are secreții; dacă tusea devine intensă sau copilul pare că nu poate respira confortabil, oprește procedura și cere sfatul unui profesionist.
Durata nu trebuie ghicită după cât de nerăbdător este copilul. Urmează instrucțiunile primite pentru soluția prescrisă și pentru modelul de nebulizator folosit. Ceața care se subțiază sau se oprește nu înseamnă întotdeauna că doza s-a administrat complet; unele aparate păstrează un volum rezidual. Nu adăuga soluție și nu continua la nesfârșit doar pentru a goli recipientul.
O rutină simplă pentru o ședință mai bine tolerată:
Pregătirea durează puțin, dar face diferența. Spală-te pe mâini, verifică dacă accesoriile sunt curate și așază aparatul pe o suprafață stabilă. Copilul trebuie să știe, pe înțelesul lui, ce urmează să se întâmple. Uneori ajută să îi pui mai întâi masca unei jucării sau să îl lași să țină recipientul gol, fără să pornești aparatul.
Nu începe imediat după o masă copioasă; lasă un interval și ține cont de recomandarea medicului.
Așază copilul drept și verifică să nu fie îndoit furtunul aparatului.
Ține masca lipită ușor de față, fără să acoperi ochii și fără să lași goluri mari.
Vorbește calm și lasă copilul să respire normal, fără să îl forțezi să inspire exagerat.
Oprește dispozitivul dacă apar dificultăți de respirație, vărsături, paloare sau agitație neobișnuită și cere ajutor medical.
Când să consulți medicul?
Discută cu medicul dacă nu știi ce dispozitiv sau ce tip de accesoriu este potrivit pentru vârsta copilului, dacă nu tolerează deloc masca ori dacă simptomele se agravează în ciuda tratamentului prescris. Cere ajutor medical de urgență când copilul respiră foarte greu, se învinețește la buze, este neobișnuit de somnolent, nu poate vorbi sau plânge din cauza lipsei de aer ori pare că își folosește cu efort mușchii pieptului și ai gâtului. Nu modifica singur doza, frecvența sau substanța pusă în nebulizator.
Aerosolii merg mai bine atunci când copilul este liniștit, stă într-o poziție bună, iar masca se potrivește corect. Nu trebuie să obții o ședință perfectă de fiecare dată; ai nevoie de o rutină sigură și de indicații clare pentru situațiile în care lucrurile nu decurg normal.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului.
