Poate ai văzut pe internet două afirmații care par să se contrazică: „aspartamul este cancerigen” și „aspartamul este sigur”. La tejghea, mulți oameni ne întreabă care dintre ele este adevărată, mai ales când încearcă să reducă zahărul sau caloriile. Răspunsul corect nu încape într-un simplu „da” sau „nu”. Contează doza, frecvența consumului și situația ta medicală.

Ce este aspartamul și de ce apare în produsele „fără zahăr”?

Aspartamul este un îndulcitor cu aport caloric foarte mic în cantitățile folosite în alimente și băuturi. Are o putere de îndulcire mult mai mare decât zahărul, astfel încât este nevoie de o cantitate redusă pentru a obține un gust dulce. Îl poți întâlni în băuturi fără zahăr, gumă de mestecat, deserturi cu puține calorii, unele produse instant și anumite suplimente sau medicamente cu gust îndulcit.

În organism, aspartamul este descompus în componente pe care corpul le întâlnește și în alte alimente: fenilalanină, acid aspartic și o cantitate mică de metanol. Faptul că un ingredient este metabolizat nu îl face automat periculos. Pentru evaluarea siguranței contează cantitatea totală și felul în care aceste substanțe sunt procesate.

De unde a apărut îngrijorarea legată de cancer?

În 2023, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, parte a Organizației Mondiale a Sănătății, a încadrat aspartamul în grupa „posibil carcinogen pentru oameni”, pe baza unor dovezi limitate. Această clasificare descrie cât de plauzibilă este o legătură, nu riscul concret pentru o persoană după consumul obișnuit. Cu alte cuvinte, IARC analizează pericolul potențial al unei substanțe, nu stabilește cât de probabil este să apară un efect la o anumită doză.

În aceeași perioadă, comitetul comun de experți FAO/OMS pentru aditivi alimentari, cunoscut ca JECFA, a menținut doza zilnică acceptabilă la 40 mg de aspartam pentru fiecare kilogram de greutate corporală. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară folosește aceeași valoare, iar în Statele Unite limita stabilită este de 50 mg/kg. Aceste valori includ o marjă de siguranță și se referă la consumul zilnic pe termen lung, nu la o singură ocazie.

Ce înseamnă doza zilnică acceptabilă?

Este o estimare a cantității care poate fi consumată zilnic, pe termen lung, fără un risc apreciabil pentru sănătatea populației generale. Nu este o recomandare să consumi zilnic cât mai aproape de limită. Este mai degrabă o „centură de siguranță” folosită de autorități atunci când evaluează aditivii alimentari.

Cantitatea exactă de aspartam diferă între produse și nu este întotdeauna afișată în miligrame pe ambalaj. De aceea, nu are sens să transformi fiecare băutură fără zahăr într-un calcul complicat. Pentru majoritatea adulților, consumul ocazional sau moderat al produselor care conțin aspartam este mult sub doza zilnică acceptabilă. Problemele apar mai ales când consumul este foarte frecvent și se adună din mai multe surse.

Aspartamul ajută la slăbit?

Înlocuirea unei băuturi îndulcite cu zahăr cu una fără zahăr poate reduce aportul de calorii, dacă nu compensezi ulterior mâncând mai mult. Aici este beneficiul practic posibil. Totuși, aspartamul nu „arde” grăsimea și nu accelerează metabolismul. Un produs fără zahăr poate avea în continuare multe calorii din făină, grăsimi sau alte ingrediente.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă să nu te bazezi pe îndulcitorii fără zahăr ca strategie principală pentru controlul greutății pe termen lung. Recomandarea este condiționată și trebuie interpretată în context: schimbarea unei băuturi zaharoase cu apă, cafea sau ceai neîndulcit rămâne o alegere simplă și utilă. Îndulcitorul poate fi o etapă de tranziție pentru cineva obișnuit cu gustul foarte dulce, dar nu înlocuiește mesele echilibrate și obiceiurile care pot fi menținute.

Cum îl consumi mai atent?

Nu trebuie să elimini automat toate produsele care conțin aspartam. Mai folositor este să privești eticheta și contextul întregii alimentații. Dacă bei zilnic mai multe produse „zero”, întreabă-te și de ce le consumi: pentru gust, pentru energie, din obișnuință sau pentru că îți este greu să bei apă?

  • Verifică lista ingredientelor și observă cât de des apare aspartamul în dieta ta, nu doar într-un singur produs.
  • Nu presupune că „fără zahăr” înseamnă automat „sănătos” sau potrivit pentru consum nelimitat.
  • Alternează băuturile îndulcite cu apă, apă minerală, ceai sau cafea fără zahăr, după cum le tolerezi.
  • Dacă vrei să reduci zahărul, scade treptat intensitatea gustului dulce, în loc să cauți permanent un înlocuitor pentru fiecare aliment.
  • Ține cont de toate sursele de îndulcitori, inclusiv guma de mestecat, deserturile, plicurile instant și unele produse medicamentoase.

Cine trebuie să evite aspartamul?

Persoanele cu fenilcetonurie, o boală metabolică rară, trebuie să evite aspartamul deoarece acesta furnizează fenilalanină. Produsele care conțin aspartam trebuie să poarte avertizarea referitoare la această substanță. Dacă ai fenilcetonurie, urmează dieta stabilită de medic și dietetician, fără să te bazezi doar pe informațiile generale de pe internet.

În sarcină sau în cazul unor boli cronice, nu este nevoie să intri în panică după un consum accidental. Totuși, dacă folosești frecvent produse cu îndulcitori și ai nelămuriri, discută cu medicul sau cu farmacistul, mai ales când urmezi un regim medical special.

Când să consulți medicul

Vorbește cu medicul dacă ai fenilcetonurie, ești însărcinată și consumi cantități mari de produse cu îndulcitori, ai simptome repetate pe care le asociezi cu anumite alimente sau îți este dificil să-ți controlezi greutatea în ciuda unor schimbări constante. Cere ajutor și dacă urmezi un tratament ori o dietă prescrisă și vrei să introduci regulat produse „fără zahăr”. Un consult poate clarifica ce este potrivit pentru situația ta, fără restricții inutile.

În practică, siguranța aspartamului se discută cel mai corect prin doză și frecvență, nu prin titluri alarmante. Îl poți privi ca pe un instrument opțional pentru reducerea zahărului, nu ca pe un produs de consumat fără limită și nici ca pe o metodă de slăbit în sine.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului.