Ccopilul are inhalatorul prescris, dar nu reușește să tragă aerul exact în momentul potrivit. Nu este lipsă de cooperare și nici un eșec al tratamentului. Pentru un copil mic, sincronizarea dintre apăsarea cartușului și inspirație poate fi pur și simplu prea dificilă. Aici poate ajuta camera de inhalare, numită și spacer sau cameră de retenție cu valvă.

Ce este, de fapt, camera de inhalare?

Este un rezervor gol, prevăzut cu o valvă și, la nevoie, cu o mască. Se atașează la anumite inhalatoare presurizate cu doze măsurate, cele care eliberează medicamentul prin apăsarea cartușului. În loc să ajungă direct în gură, particulele intră mai întâi în cameră. Copilul le poate inspira apoi prin câteva respirații normale.

Dispozitivul nu conține medicament și nu înlocuiește inhalatorul prescris. El face administrarea mai ușor de coordonat. Pentru unele tratamente inhalatorii, poate reduce și cantitatea de medicament care se depune în gură sau în gât, însă modul corect de folosire rămâne important.

Nu orice inhalator se potrivește cu orice spacer!

O cameră de inhalare este destinată, în general, inhalatoarelor presurizate cu puf. Nu se folosește automat cu inhalatoarele cu pulbere uscată, deoarece acestea funcționează printr-o inspirație mai puternică și au o altă tehnică. Dacă nu ești sigur ce tip de dispozitiv ai, verifică prospectul sau întreabă farmacistul. O asociere greșită poate face administrarea necorespunzătoare.

Masca sau piesa bucală?

La sugari și la copiii mici, camera de inhalare se folosește adesea cu mască. Aceasta trebuie să acopere nasul și gura, fără spații vizibile pe margini. Dacă aerul se pierde pe lângă mască, o parte din doză nu mai ajunge unde trebuie. Nu apăsa masca puternic pe față; o etanșare blândă, dar completă, este mai confortabilă și suficientă.

Pe măsură ce copilul poate înțelege indicațiile și respiră controlat, medicul sau asistenta poate recomanda trecerea la piesa bucală. Aceasta este adesea preferată când copilul poate închide bine buzele în jurul ei. Nu grăbi schimbarea doar pentru că masca pare „de bebeluș”. Tehnica potrivită vârstei și capacității copilului contează mai mult decât aspectul dispozitivului.

Cum se folosește fără grabă?

Înainte de administrare, copilul ar trebui să stea cât mai drept, pe scaun sau în brațele părintelui. Scoate capacul inhalatorului și verifică piesa bucală. Agită inhalatorul dacă prospectul indică acest lucru, apoi fixează-l în camera de inhalare. Pentru fiecare doză se apasă o singură dată, iar copilul respiră imediat prin mască sau piesa bucală.

La copiii mici, câteva respirații liniștite sunt de obicei mai utile decât o inspirație forțată. Nu apăsa de mai multe ori în cameră înainte ca cel mic să înceapă să respire, decât dacă instrucțiunile dispozitivului și planul stabilit de medic spun altceva. Pentru două doze prescrise separat, administrarea se face pe rând, nu prin eliberarea lor simultană.

Dacă se aude valva mișcându-se ușor, este un semn că există flux de aer. Zgomotul nu trebuie însă să devină un criteriu de măsurare a dozei. Unele camere sunt aproape silențioase, iar copilul poate respira corect chiar dacă nu auzi nimic.

Sfaturi practice:

  • Potrivește masca pe fața copilului înainte de a apăsa inhalatorul, ca să nu pierzi timpul în care medicamentul se află în cameră.

  • Folosește un singur puf odată și respectă numărul de doze din prescripție.

  • Ține copilul cât mai calm; plânsul și respirația foarte rapidă pot face inhalarea mai puțin eficientă.

  • După un corticosteroid inhalator, clătește gura copilului, dacă vârsta permite, și șterge fața când s-a folosit mască.

  • Curăță camera conform instrucțiunilor producătorului și las-o să se usuce la aer; nu o fierbe și nu o freca în interior decât dacă manualul permite.

  • Nu păstra inhalatorul introdus permanent în cameră și nu folosi dispozitivul dacă este crăpat, deformat sau dacă valva nu se mișcă normal.

Curățarea nu este doar un detaliu!

Reziduurile și praful pot afecta funcționarea valvei. La unele modele, spălarea cu apă călduță și detergent blând este recomandată; la altele, producătorul are instrucțiuni diferite. Uscarea la aer poate ajuta la reducerea încărcării electrostatice a anumitor camere din plastic. Nu improviza cu alcool, uleiuri esențiale sau soluții parfumate.

Masca trebuie spălată și lăsată să se usuce complet. Dacă mai mulți copii folosesc același nebulizator în familie, asta nu înseamnă că trebuie împărțite și măștile ori piesele care intră în contact cu gura. Pentru inhalatorul presurizat cu spacer, verifică separat recomandările privind utilizarea individuală și igienizarea.

Când să consulți medicul?

Cere sfatul medicului dacă nu ești sigur ce medicament poate fi administrat printr-un anumit dispozitiv, dacă apar erori repetate de tehnică sau dacă simptomele copilului nu se ameliorează conform planului primit. Solicită ajutor medical urgent dacă respiră foarte greu, nu poate vorbi sau bea din cauza lipsei de aer, devine neobișnuit de somnolent ori se învinețește la buze. În astfel de situații, nu amâna evaluarea încercând mai multe dispozitive acasă.

O cameră de inhalare nu este un accesoriu complicat, dar trebuie potrivită cu inhalatorul și folosită consecvent. Când masca etanșează bine, doza este eliberată pe rând, iar copilul respiră liniștit, administrarea devine mult mai simplă pentru toată familia. Arată tehnica la următoarea vizită medicală sau întreabă farmacistul să o verifice împreună cu tine.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului.