Un copil poate primi o doză prescrisă corect și totuși să inhaleze prea puțin din ea. Se întâmplă atunci când apasă prea devreme pe inhalator, inspiră în alt moment sau nu reușește să etanșeze bine masca. La tejghea, părinții întreabă adesea dacă dispozitivul este defect, când problema este, de fapt, tehnica. Câteva detalii mici pot schimba mult rezultatul.

Mai întâi, află ce tip de inhalator ai

Nu toate inhalatoarele se folosesc la fel. Cele presurizate, cu spray, eliberează medicamentul atunci când apeși pe recipient. Copilul trebuie să înceapă să inspire lent chiar în momentul eliberării dozei. Pentru un copil mic, coordonarea dintre apăsare și inspirație poate fi dificilă, mai ales dacă este speriat sau respiră agitat.

Inhalatoarele cu pulbere uscată funcționează diferit. Ele nu se apasă în același fel, iar medicamentul este antrenat de inspirația copilului. De obicei, este nevoie de o inspirație suficient de energică, lucru pe care copiii foarte mici nu îl pot face întotdeauna. Un astfel de dispozitiv nu se transformă automat într-unul potrivit doar pentru că este mai compact sau mai ușor de transportat.

Nebulizatorul, numit frecvent aparat de aerosoli, produce o ceață inhalată în timp. Copilul respiră normal prin piesa bucală sau mască, dar tratamentul poate dura mai mult. Alegerea și utilizarea lui trebuie să urmeze indicațiile primite pentru soluția prescrisă; nu orice medicament poate fi pus în orice aparat.

De ce poate ajuta camera de inhalare

Un pas între inhalator și copil

Camera de inhalare, numită și spacer, se atașează de anumite inhalatoare cu spray. Ea păstrează medicamentul pentru scurt timp, astfel încât copilul să-l poată inspira fără să sincronizeze perfect apăsarea cu prima secundă a inspirației. Pentru vârste mici, poate fi folosită împreună cu o mască potrivită.

Masca trebuie să acopere bine nasul și gura, fără spații mari pe margini. Dacă se mișcă sau este ținută la câțiva centimetri de față, o parte din doză se pierde în aerul din jur. După eliberarea dozei, copilul respiră de câteva ori prin cameră, conform instrucțiunilor primite de la medic sau farmacist. Nu este nevoie să forțezi o inspirație adâncă atunci când copilul este prea mic pentru a o executa corect.

Nu atașa însă un spacer la întâmplare. Dispozitivul trebuie să fie compatibil cu inhalatorul, iar unele inhalatoare cu pulbere uscată nu se folosesc cu astfel de camere. Verifică prospectul și cere o demonstrație dacă ai nelămuriri.

Semne că tehnica merită verificată

Dacă auzi un șuierat puternic în cameră imediat după apăsare, copilul poate inspira prea repede sau poate să nu etanșeze corect piesa. La inhalatoarele cu pulbere, o expirație făcută în interiorul dispozitivului poate umezi pulberea. De aceea, copilul trebuie să expire înainte, în afara inhalatorului, apoi să inspire conform tipului de aparat.

O altă greșeală apare când copilul expiră imediat după ce a inhalat. Medicamentul nu are timp să ajungă unde trebuie. Nici repetarea dozei din proprie inițiativă, pentru că „nu s-a simțit nimic”, nu este o soluție sigură. Unele medicamente inhalate nu produc o senzație evidentă, iar efectul lor nu se judecă după gustul din gură.

Obiceiuri care fac folosirea mai sigură

  • Ține inhalatorul și camera de inhalare în poziția indicată în prospect, nu în geantă fără protecție, unde se pot murdări sau deteriora.
  • Verifică periodic numărul de doze rămase, dacă dispozitivul are contor, și nu te baza doar pe faptul că recipientul pare greu.
  • Nu perfora, nu încălzi și nu desface recipientul pentru a verifica medicamentul.
  • Exersează tehnica atunci când copilul se simte bine, nu doar în timpul unei crize de tuse sau de respirație dificilă.
  • Dacă folosește mască, verifică după administrare dacă pe față au rămas particule sau umezeală și curăță delicat zona.
  • După un corticosteroid inhalator, copilul trebuie să-și clătească gura și să scuipe apa, dacă vârsta îi permite; când se folosește masca, fața se șterge după administrare.

Tratamentul de fond nu este același cu medicamentul de criză

În unele scheme, copilul are un medicament folosit regulat, pentru controlul inflamației, și un altul recomandat la nevoie, pentru simptome acute. Părinții le pot confunda, mai ales când inhalatoarele arată asemănător. Nu schimba ordinea, frecvența sau doza fără să vorbești cu medicul. Ține o fotografie a prescripției sau notează clar, pe o etichetă, momentul administrării și rolul fiecărui dispozitiv, fără să acoperi informațiile de pe ambalaj.

La următoarea vizită medicală, ia inhalatorul și camera de inhalare cu tine. O demonstrație de câteva minute poate arăta imediat dacă piesele sunt asamblate corect, dacă masca se potrivește și dacă inspirația copilului este potrivită pentru acel tip de dispozitiv.

Când să consulți medicul

Contactează medicul dacă simptomele copilului se repetă, se agravează sau nu se ameliorează conform planului primit. Cere ajutor medical urgent dacă respiră foarte greu, nu poate vorbi sau plânge normal din cauza lipsei de aer, devine neobișnuit de somnolent, are buzele albăstrui ori tratamentul de urgență prescris nu produce efectul așteptat. În astfel de situații, nu pierde timpul încercând alte combinații de soluții sau medicamente.

Concluzie

Un inhalator potrivit nu este suficient dacă este folosit nepotrivit. Învață împreună cu copilul pașii, verifică periodic tehnica și cere farmacistului sau medicului să o urmărească atunci când ai îndoieli. Așa reduci pierderile de medicament și faci tratamentul mai ușor de urmat.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului.