De ce două persoane pot mânca la fel și avea rezultate diferite

De ce două persoane pot mânca la fel și avea rezultate diferite?

Este o situație pe care o întâlnim frecvent: două persoane urmează aparent aceeași alimentație, fac același tip de sport, iar după câteva săptămâni sau luni rezultatele sunt diferite. Una slăbește mai repede, cealaltă își menține greutatea; una câștigă masă musculară, cealaltă progresează foarte puțin.

Explicația nu este că „regulile caloriilor nu se aplică” sau că unele persoane au un metabolism care sfidează legile fizicii. Organismul uman este însă mult mai complex decât o simplă ecuație între caloriile consumate și cele arse. Necesarul energetic, apetitul, activitatea fizică, compoziția corporală, genetica, somnul și mediul diferă de la o persoană la alta. Institutul Național pentru Diabet, Boli Digestive și Renale din SUA (NIDDK) include printre factorii care influențează balanța energetică inclusiv compoziția corporală, comportamentul alimentar, activitatea fizică, termogeneza și hormonii care reglează apetitul și sațietatea. �

NIDDK

1. „Aceeași dietă” nu înseamnă neapărat același aport energetic

Două persoane pot spune că mănâncă „la fel”, dar cantitățile exacte pot fi diferite. O lingură mai mare de ulei, o porție puțin mai generoasă de paste sau câteva gustări necontorizate pot modifica semnificativ aportul energetic zilnic.

În plus, modul în care oamenii își estimează consumul alimentar nu este perfect. De aceea, atunci când comparăm două persoane, este dificil să afirmăm că aportul lor caloric este într-adevăr identic.

Totuși, chiar și atunci când alimentația este controlată riguros, pot exista diferențe între indivizi.

2. Metabolismul diferă de la o persoană la alta

Organismul consumă energie chiar și atunci când stăm nemișcați. Această energie este necesară pentru respirație, circulația sângelui, menținerea temperaturii corporale și funcționarea organelor.

Necesarul energetic de repaus este influențat, printre altele, de masa musculară, masa corporală, vârstă și sex.

Două persoane cu aceeași greutate pot avea compoziții corporale diferite. De exemplu, una poate avea mai multă masă musculară și mai puțină grăsime, ceea ce poate contribui la un necesar energetic diferit.

Prin urmare, „aceleași 2.000 de calorii” nu reprezintă neapărat același surplus sau deficit pentru două persoane.

3. Activitatea fizică nu înseamnă doar antrenamentul

Atunci când vorbim despre sport, tindem să ne concentrăm asupra celor 60 de minute petrecute la sală. Dar consumul energetic zilnic include și activitățile spontane: mersul pe jos, urcatul scărilor, statul în picioare, mișcările inconștiente sau chiar agitația corporală.

Două persoane care fac același antrenament pot avea niveluri foarte diferite de activitate în restul zilei.

De exemplu, o persoană poate merge 8.000–10.000 de pași după antrenament, în timp ce alta poate petrece restul zilei aproape complet sedentar. Astfel, activitatea fizică totală poate fi diferită chiar dacă antrenamentul propriu-zis este identic.

4. Genetica poate influența răspunsul organismului

Genetica reprezintă unul dintre motivele pentru care oamenii nu răspund identic la aceeași dietă și același stil de viață.

Cercetările arată că factorii genetici contribuie la variația greutății corporale și pot influența caracteristici precum rata metabolică, distribuția grăsimii, preferințele alimentare, senzația de foame și nivelul de activitate fizică. �

NIDDK +1

O analiză publicată în British Medical Bulletin subliniază faptul că predispoziția genetică are un rol important în susceptibilitatea la creșterea în greutate, dar interacționează cu mediul și stilul de viață. Cu alte cuvinte, genele nu reprezintă o sentință, ci unul dintre factorii care pot influența rezultatul. �

PubMed

5. Hormonii, apetitul și sațietatea contează

Organismul are mecanisme complexe prin care încearcă să mențină echilibrul energetic.

Hormonii și semnalele provenite din sistemul digestiv și țesutul adipos influențează senzația de foame, sațietatea și consumul energetic. Printre moleculele implicate se numără leptina, grelina și insulina, iar reglarea este influențată și de interacțiunea dintre creier și tractul gastrointestinal. �

NIDDK

De aceea, două persoane care consumă aceeași cantitate de alimente pot experimenta diferit foamea și sațietatea. Una poate considera dieta ușor de urmat, în timp ce cealaltă poate avea o senzație persistentă de foame și poate ajunge să consume suplimentar.

6. Somnul și stresul pot influența rezultatele

Alimentația și sportul nu funcționează izolat.

Somnul insuficient, stresul și rutina zilnică pot influența comportamentul alimentar, apetitul și capacitatea unei persoane de a respecta un program alimentar sau de antrenament.

Asta înseamnă că două persoane care au „același plan” pe hârtie pot avea rezultate diferite deoarece, în realitate, organismul și comportamentul lor nu sunt identice.

7. Același antrenament nu produce aceleași rezultate

Diferențele sunt evidente și în sport.

Doi oameni pot face același program de antrenament, dar răspunsul lor poate fi diferit. Nivelul inițial de pregătire, masa musculară, genetica, tehnica exercițiilor, recuperarea și alimentația pot influența adaptarea la antrenament.

De exemplu, o persoană care începe să facă antrenamente de forță poate câștiga rapid forță și masă musculară, în timp ce o persoană cu experiență de mai mulți ani poate avea nevoie de o perioadă mult mai lungă pentru un progres vizibil.

8. Greutatea de pe cântar nu spune întreaga poveste

Un alt motiv pentru care două persoane pot părea că au rezultate diferite este faptul că greutatea corporală nu este sinonimă cu grăsimea corporală.

În timpul unui program de sport, o persoană poate pierde grăsime și câștiga masă musculară. Cântarul poate arăta o schimbare mică, deși compoziția corporală s-a modificat considerabil.

De aceea, progresul poate fi evaluat și prin circumferințe corporale, fotografii realizate în aceleași condiții, performanță fizică și, atunci când este relevant, măsurarea compoziției corporale.

9. Nu există o dietă universală care să funcționeze identic pentru toată lumea

Faptul că o anumită dietă a funcționat foarte bine pentru o persoană nu înseamnă că va produce exact același rezultat pentru altcineva.

Greutatea corporală și riscul de creștere în greutate sunt influențate de o combinație de genetică, alimentație, activitate fizică, mediu și comportament. Institutul Național pentru Sănătatea Copilului și Dezvoltare Umană din SUA subliniază tocmai această interacțiune complexă între dietă, activitate, mediu și genetică. �

NICHD

Mai mult, cercetările recente asupra geneticii obezității accentuează faptul că interacțiunea dintre gene și mediu este complexă și că predispoziția genetică nu acționează independent de stilul de viață. �

Nature +1

Concluzie

Faptul că două persoane mănâncă aparent la fel și obțin rezultate diferite nu înseamnă că una dintre ele are un „metabolism defect” sau că regulile nutriției nu funcționează.

Diferențele apar deoarece fiecare organism are propriul său consum energetic, propria compoziție corporală, genetică, nivel de activitate, răspuns hormonal și comportament alimentar. La acestea se adaugă somnul, stresul, mediul și modul în care fiecare persoană răspunde la antrenament.

În loc să căutăm o dietă „perfectă” care să funcționeze pentru toată lumea, este mai util să înțelegem principiile nutriției și să le adaptăm persoanei, obiectivului și stilului de viață.

Bibliografie

Bouchard, C. (2021). Genetics of Obesity: What We Have Learned Over Decades of Research. Obesity, 29(5), 802–820. �

PubMed

Goodarzi, M. O. (2018). Genetics of obesity: what genetic association studies have taught us about the biology of obesity and its complications. Journal of Internal Medicine, 284(5), 520–530.

Loos, R. J. F., & Yeo, G. S. H. (2022). The genetics of obesity: from discovery to biology. Nature Reviews Genetics, 23, 120–133.

NIDDK. Metabolism, Energy Balance & Obesity. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. �

NIDDK

NIDDK. Nutrition & Obesity Genetics & Genomics. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. �

NIDDK

NICHD. What causes obesity & overweight? Eunice Kennedy Shriver National Institute of Child Health and Human Development. �

NICHD

El-Sayed Moustafa, J. S., & Froguel, P. (2013). From obesity genetics to the future of personalized obesity therapy. Nature Reviews Endocrinology, 9, 402–413.

Bonnefond, A., Bruner, W. S., Grant, S. F. A., et al. (2026). The genetics of obesity: aetiology, prevention and therapy. Nature Metabolism, 8, 778–794. �

Nature