La farmacie, mulți oameni întreabă dacă, după un atac de gută, mai au voie să mănânce carne, pește sau leguminoase. Răspunsul nu este o listă rigidă cu „alimente permise” și „alimente interzise”. Contează mai ales frecvența, cantitatea, alcoolul, băuturile îndulcite și felul în care arată întreaga ta alimentație. Scopul este să reduci acumularea acidului uric fără să ajungi la o dietă săracă, monotonă sau greu de ținut.

De ce contează alimentația în gută

Guta apare atunci când cristalele de urat se depun în articulații și provoacă inflamație. Acidul uric se formează, printre altele, prin descompunerea purinelor, substanțe prezente în mod natural în organism și în anumite alimente. Rinichii elimină acidul uric, însă la unele persoane acesta se acumulează prea mult.

Mâncarea poate influența nivelul acidului uric, dar nu este singura cauză. Predispoziția genetică, boala renală, excesul de greutate și unele medicamente pot avea o contribuție importantă. De aceea, chiar și o dietă atentă nu înlocuiește tratamentul prescris pentru scăderea uratului, atunci când medicul îl recomandă.

Ce merită să reduci sau să eviți

Organele și carnea consumată în cantități mari

Ficatul, rinichii, inima și alte organe sunt printre alimentele cu un conținut ridicat de purine și ar fi mai bine să le eviți. Carnea roșie, vânatul și porțiile mari de carne pot contribui, de asemenea, la o încărcătură mai mare de purine. Nu este nevoie să transformi o masă ocazională într-un motiv de panică, dar consumul frecvent și abundent nu ajută.

În practică, o schimbare utilă este să micșorezi porția de carne și să nu o incluzi la fiecare masă. Poți pune în farfurie mai multe legume, o garnitură simplă și o sursă de proteină aleasă cu măsură.

Anumite tipuri de pește și fructe de mare

Hamsiile, sardinele, heringul, macroul, tonul în cantități mari, scoicile și creveții pot avea un conținut ridicat de purine. Asta nu înseamnă că orice pește trebuie exclus definitiv. Peștele poate face parte dintr-o alimentație sănătoasă, însă dacă ai gută este prudent să alegi porții moderate și să eviți mesele repetate cu pește gras sau fructe de mare, mai ales în perioadele în care simptomele sunt active.

Alcoolul, mai ales berea și tăriile

Berea poate aduce purine, iar alcoolul poate îngreuna eliminarea acidului uric. Băuturile spirtoase nu sunt o alternativă bună doar pentru că nu conțin aceleași ingrediente ca berea. Vinul poate avea un impact diferit, dar nu devine automat lipsit de risc. În timpul unui atac de gută, cel mai sigur este să eviți alcoolul și să discuți cu medicul dacă ai episoade repetate.

Băuturile cu zahăr și sucurile de fructe

Băuturile îndulcite cu siropuri bogate în fructoză pot favoriza creșterea acidului uric. Aici intră multe băuturi carbogazoase, energizante și ceaiuri îmbuteliate îndulcite. Nici sucul de fructe, chiar dacă pare „natural”, nu se comportă exact ca fructul întreg: oferă zaharuri într-o formă concentrată și puține fibre.

Apa rămâne alegerea simplă pentru hidratarea zilnică. Dacă ai insuficiență cardiacă, boală renală sau ți s-a recomandat să limitezi lichidele, nu crește brusc consumul fără să ceri sfatul medicului.

Ce nu trebuie să scoți automat din meniu

Unele persoane ajung să evite fasolea, lintea, năutul, ciupercile sau spanacul doar pentru că au auzit că „au purine”. Aceste alimente vegetale nu trebuie interzise în mod automat. În general, pot face parte dintr-o dietă echilibrată, mai ales dacă înlocuiesc porții mari de carne. Organismul nu reacționează la purinele vegetale exact ca la un meniu bogat în carne și alcool.

Produsele lactate cu puține grăsimi, ouăle, cerealele integrale, legumele și fructele întregi pot fi alegeri potrivite pentru multe persoane cu gută. Totuși, toleranța individuală contează, iar dieta trebuie adaptată dacă ai diabet, boală renală, hipertensiune sau alte probleme de sănătate.

Cum îți schimbi mesele fără extreme

Nu încerca să slăbești rapid prin înfometare, post sever sau diete foarte restrictive. Scăderea bruscă în greutate și deshidratarea pot favoriza o creștere a acidului uric și pot declanșa un puseu. Dacă ai kilograme în plus, o scădere treptată, urmărită realist, este o direcție mai sigură.

La cumpărături, citește etichetele băuturilor și ale produselor dulci. Un iaurt simplu, apă, fructe întregi și o masă gătită acasă sunt, de obicei, opțiuni mai ușor de controlat decât sucurile, gustările ultraprocesate și mesele foarte sărate sau bogate în carne. Nu trebuie să schimbi totul într-o singură zi. Alege întâi băutura pe care o consumi cel mai des sau porția de carne pe care o poți reduce fără să simți că renunți la toate plăcerile.

Sfaturi practice pentru ziua de zi

  • Înlocuiește sucurile îndulcite cu apă, apă minerală sau ceai neîndulcit.
  • Ține organele, vânatul și mesele foarte bogate în carne în afara rutinei obișnuite.
  • Limitează alcoolul și evită-l în timpul unui atac de gută.
  • Alege fructul întreg în locul sucului de fructe.
  • Include legume, cereale, ouă și lactate cu puține grăsimi, dacă le tolerezi.
  • Evită curele drastice și urmărește o scădere lentă în greutate, dacă este necesară.

Când să consulți medicul

Cere sfatul medicului dacă ai o articulație brusc umflată, roșie și foarte dureroasă, mai ales dacă este primul episod sau ai febră. Un atac asemănător gutei poate avea și alte cauze, inclusiv o infecție, iar diagnosticul nu ar trebui stabilit doar după aspectul simptomelor. Programează un consult dacă episoadele se repetă, ai pietre la rinichi, boală renală sau iei medicamente care pot influența acidul uric. Nu opri și nu începe tratamentul pentru gută fără recomandare medicală.

Pe scurt, pentru gută nu ai nevoie de o farfurie plină de interdicții, ci de mai puțin alcool, zahăr lichid, organe și porții mari de carne sau anumite fructe de mare. Restul alimentelor se poate așeza, de multe ori, într-un plan echilibrat și realist, discutat cu medicul când există și alte boli.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului.