Un inhalator poate fi în regulă, dar poate deveni o problema atunci cand copilul apasă prea devreme, inspiră prea repede sau expiră direct în inhalator. La aceste dispozitive, tehnica nu este un detaliu. Ea poate schimba cât de bine ajunge doza administrată în căile respiratorii.

Nu toate inhalatoarele cer aceeași respirație!

Sub denumirea de „inhalator” intră dispozitive care se folosesc diferit. Un inhalator presurizat cu doză măsurată eliberează medicamentul atunci când apeși pe recipient. În acest caz, copilul trebuie să coordoneze apăsarea cu o inspirație lentă și profundă. Pentru cei mici, această sincronizare este dificilă, mai ales când sunt speriați, tușesc sau respiră rapid.

Inhalatoarele cu pulbere uscată nu se apasă în același fel. Copilul trebuie să inspire suficient de energic prin dispozitiv pentru a antrena pulberea. Dacă nu poate urma instrucțiunea sau nu reușește să inspire cu forță, acest tip de dispozitiv poate să nu fie potrivit pentru el. Nu schimba însă dispozitivul fără recomandarea medicului sau a farmacistului care poate verifica tehnica.

Există și inhalatoare activate de respirație, care eliberează doza când copilul inspiră. Ele reduc problema apăsării simultane, dar tot cer o poziție corectă și o inspirație adecvată. Forma dispozitivului contează, dar felul în care copilul respiră contează la fel de mult.

Ce face spacerul și când poate ajuta?

Spacerul, numit și cameră de inhalare, se atașează de anumite inhalatoare presurizate. Medicamentul este eliberat în cameră, iar copilul îl inhalează apoi prin piesa bucală sau prin mască. Astfel, nu mai trebuie să potrivească perfect momentul apăsării cu începutul inspirației.

Camera permite particulelor să se distribuie înainte de inhalare și poate reduce depunerea medicamentului în gură și gât. Pentru un copil mic, o mască bine așezată poate fi mai ușor de folosit decât piesa bucală. Pe măsură ce crește și poate închide bine buzele în jurul piesei, trecerea la aceasta poate fi discutată cu personalul medical.

Un spacer nu este universal. Trebuie să fie compatibil cu inhalatorul, iar montarea și curățarea se fac după instrucțiunile producătorului. Unele camere se folosesc cu o singură doză odată; nu pulveriza mai multe doze în același timp doar pentru a scurta procedura.

Respirația lentă este mai utilă decât graba!

Cu un inhalator presurizat și spacer, copilul poate inspira lent și apoi să țină aerul câteva secunde, dacă vârsta îi permite. La copiii mici, de regulă, se folosesc mai multe respirații normale prin mască sau piesă bucală, conform schemei primite. Dacă masca nu etanșează, aerul și medicamentul se pierd pe lângă față.

La inhalatoarele cu pulbere uscată, regula este diferită: inspirația trebuie să fie rapidă și profundă, nu lentă. Copilul nu trebuie să sufle în dispozitiv după ce a pregătit doza, deoarece umezeala din respirație poate afecta pulberea. Aici se vede de ce aceeași explicație nu se potrivește tuturor inhalatoarelor.

Greșeli frecvente pe care le poți observa acasă:

Copiii se grăbesc, iar părinții încearcă uneori să termine cât mai repede. O mască ținută la câțiva centimetri de față, o apăsare repetată fără pauză sau un inhalator păstrat fără capac pot compromite utilizarea. Și agitația contează: plânsul schimbă ritmul respirației, iar administrarea devine mai puțin eficientă.

Nu este recomandat să testezi doze suplimentare „ca să fii sigur” și nici să modifici frecvența administrării după cum pare că respiră copilul. Dispozitivul livrează o doză măsurată, dar nu poate corecta o tehnică greșită sau o schemă schimbată fără recomandare medicală.

Cum exersezi tehnica fără să transformi inhalarea într-o luptă?

Alege un moment în care copilul este cât mai liniștit și lasă-l să vadă dispozitivul înainte de administrare. Poți demonstra pe o jucărie, apoi îl lași să țină spacerul sau să numere respirațiile. Pentru copiii mai mari, oglinda poate ajuta la verificarea poziției buzelor și a măștii.

Verifică prospectul și cere farmacistului să îți arate exact pașii pentru modelul primit. Instrucțiunile diferă între dispozitive, iar o demonstrație de câteva minute poate preveni săptămâni de utilizare incorectă. Dacă inhalatorul are contor de doze, urmărește-l; nu aștepta ca dispozitivul să pară complet gol, deoarece unele modele pot părea că mai eliberează ceva chiar după terminarea dozelor măsurate.

  • Ține copilul cât mai drept, cu capul într-o poziție naturală, nu cu bărbia lipită de piept.

  • Verifică etanșarea măștii sau a buzelor în jurul piesei bucale.

  • Administrează câte o doză, nu mai multe pulverizări simultan în spacer.

  • Respectă tipul de inspirație cerut de dispozitiv: lentă pentru unele inhalatoare presurizate, energică pentru pulberea uscată.

  • Nu lăsa copilul să expire în inhalatorul cu pulbere și păstrează dispozitivul uscat, cu capacul pus.

  • Roagă medicul sau farmacistul să urmărească o administrare atunci când ai îndoieli privind tehnica.

Când să consulți medicul?

Vorbește cu medicul dacă simptomele respiratorii se agravează, dacă tratamentul prescris nu pare să ajute, dacă inhalatorul nu poate fi folosit corect sau dacă ai nevoie frecvent de administrări suplimentare. Cere ajutor medical urgent când copilul respiră foarte greu, nu poate vorbi sau plânge normal din cauza lipsei de aer, devine neobișnuit de somnolent, are buzele albăstrui ori starea lui se deteriorează rapid. Nu aștepta ca o valoare măsurată acasă sau o doză administrată să înlocuiască evaluarea medicală.

Un inhalator potrivit este acela pe care copilul îl poate folosi corect, nu doar cel mai mic sau cel mai ușor de cumpărat. Dacă repeți tehnica împreună cu el și verifici periodic dispozitivul, administrarea devine mai sigură și mai previzibilă.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului.