Uneori, problema nu începe în dormitor. Începe cu o noapte fragmentată, o zi în care te simți fără energie, palpitații care te sperie sau senzația că nu-ți mai recunoști corpul. În perioada menopauzei, aceste schimbări se pot aduna și pot influența apropierea fizică, chiar dacă nu ai o problemă sexuală propriu-zisă.
Menopauza nu este o boală, ci etapa în care ovarele produc tot mai puțini estrogeni și progesteron, iar menstruațiile se opresc. Tranziția poate dura câțiva ani și nu arată la fel pentru toate femeile. Unele observă mai ales bufeuri și transpirații nocturne, altele se confruntă cu somn prost, iritabilitate, anxietate sau oboseală. Toate acestea pot schimba felul în care îți trăiești intimitatea.
Ce se schimbă în corp după scăderea estrogenului?
Somnul și energia de peste zi!
Transpirațiile nocturne pot întrerupe somnul de mai multe ori, chiar dacă nu îți amintești fiecare trezire. După câteva săptămâni, efectul se vede dimineața: mai puțină răbdare, concentrare redusă și mai puțină disponibilitate pentru apropiere. Dacă adormi greu sau te trezești devreme, cauza poate fi hormonală, dar și stresul, consumul de alcool, depresia, apneea de somn ori unele medicamente pot contribui.
Un dormitor mai răcoros, haine lejere și o rutină constantă pot ajuta. Nu rezolvă orice situație, dar fac nopțile mai ușor de gestionat. Dacă somnul rămâne afectat, merită discutat cu medicul, nu compensat la nesfârșit cu produse sedative luate după recomandări de pe internet.
Dispoziția și felul în care te privești!
Fluctuațiile hormonale pot coincide cu iritabilitate, tristețe, anxietate sau o sensibilitate mai mare la stres. Schimbarea formei corpului, a pielii și a greutății poate adăuga și ea presiune. Când ești preocupată de cum arăți sau te simți copleșită, apropierea de partener poate deveni dificilă fără ca relația să fie problema.
Aici ajută o conversație clară, purtată într-un moment calm. Poți spune ce te obosește, ce ritm îți este confortabil și că lipsa de energie nu înseamnă automat lipsă de afecțiune. Psihoterapia, individuală sau de cuplu, poate fi utilă când anxietatea, tristețea ori tensiunile se repetă.
Intimitatea are legătură și cu sănătatea generală!
După menopauză, tensiunea arterială, colesterolul, glicemia și greutatea pot necesita mai multă atenție. Estrogenul nu este un scut împotriva bolilor cardiovasculare, iar terapia hormonală nu se începe pentru prevenirea infarctului sau a accidentului vascular cerebral. Totuși, mișcarea, alimentația echilibrată și renunțarea la fumat susțin sănătatea vaselor de sânge și nivelul de energie.
Activitatea fizică regulată nu trebuie să însemne antrenamente dure. Mersul alert, exercițiile de forță adaptate vârstei și activitățile care îți fac plăcere pot îmbunătăți somnul și condiția fizică. Dacă ai dureri în piept, lipsă de aer neobișnuită sau amețeli la efort, oprește-te și cere sfatul medicului.
Soluții care se aleg după simptome, nu după reclame!
Tratamentul menopauzei poate include măsuri de stil de viață, terapie hormonală pentru menopauză sau opțiuni non-hormonale. Alegerea depinde de simptome, vârstă, momentul instalării menopauzei, antecedente de cancer, cheaguri de sânge, boli hepatice, migrene și riscul cardiovascular. Nu există o schemă potrivită tuturor.
Terapia hormonală poate reduce bufeurile și transpirațiile nocturne la femeile pentru care este potrivită, însă necesită evaluare medicală. Uneori se folosesc estrogen și progestogen, iar în anumite situații doar estrogen; combinația depinde, printre altele, de prezența uterului. Plasturii sau gelurile transdermice pot fi luate în calcul în unele cazuri, dar nici forma de administrare nu se alege fără consult.
Pentru unele femei, medicul poate propune tratamente non-hormonale. În această categorie intră anumite medicamente utilizate și în depresie sau anxietate, unele medicamente pentru nervi ori hipertensiune și terapii comportamentale. Dozele și interacțiunile contează. Nu lua un medicament rămas de la altcineva și nu opri brusc un tratament prescris.
Ce poți încerca în viața de zi cu zi?
Notează timp de două-trei săptămâni bufeurile, trezirile nocturne, consumul de alcool, cafea și medicamentele; jurnalul poate clarifica tiparul.
Păstrează ore apropiate pentru culcare și trezire, inclusiv în weekend, și limitează ecranele înainte de somn.
Discută cu partenerul despre oboseală și despre forme de apropiere care nu pun presiune pe performanță sau pe un anumit rezultat.
Fă mișcare regulat, începe treptat și include, dacă poți, atât mers alert, cât și exerciții pentru forță.
Verifică împreună cu farmacistul sau medicul toate medicamentele și suplimentele pe care le folosești; unele pot afecta somnul, dispoziția sau confortul intim.
Când să consulți medicul?
Programează un consult dacă bufeurile și transpirațiile îți afectează somnul, dacă ai anxietate sau tristețe persistente, oboseală severă, palpitații repetate ori dureri în timpul contactului. Orice sângerare vaginală apărută după 12 luni fără menstruație trebuie evaluată. Cere ajutor rapid pentru durere în piept, lipsă de aer, leșin, slăbiciune bruscă pe o parte a corpului sau o durere de cap neobișnuită și intensă.
Menopauza nu îți ia dreptul la apropiere și nici nu obligă pe nimeni să accepte un disconfort pe care îl poate trata. Uneori, primul pas nu este un produs din farmacie, ci o discuție sinceră și o evaluare medicală bine făcută. Când somnul, stresul și sănătatea generală primesc atenția potrivită, intimitatea poate găsi un ritm nou, mai confortabil.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului.
