Te-ai trezit dimineața după șapte sau opt ore în pat, dar te simți ca și cum ai fi dormit prea puțin? Poate că problema nu este durata nopții, ci felul în care a fost întreruptă. Somnul cu multe treziri, sforăitul puternic sau senzația că nu te odihnești pot influența felul în care mănânci, câtă energie ai pentru mișcare și cât de ușor îți păstrezi rutina. Cântarul nu răspunde doar la ce pui în farfurie, ci și la cum te recuperezi peste noapte.

O noapte lungă nu înseamnă automat un somn bun!

Somnul trece prin mai multe etape, iar corpul are nevoie de alternanța lor pentru recuperare. Dacă te trezești des, stai mult treaz în timpul nopții sau ai un somn foarte superficial, timpul petrecut în pat poate fi mai mare decât timpul în care te odihnești cu adevărat.

La farmacie, mulți oameni spun că dorm suficient, dar se ridică obosiți și caută ceva pentru energie sau pentru pofta de mâncare. Uneori, înainte de a căuta un produs, merită analizat ce se întâmplă în timpul nopții: te trezești pentru apă sau pentru toaletă, ai nasul înfundat, sforăi, respiri greu ori te trezești cu gura uscată?

Cum poate somnul fragmentat să îți îngreuneze controlul greutății?

Oboseala schimbă deciziile de peste zi!

Când ești obosit, o masă simplă, planificată, poate părea mai puțin atractivă decât o gustare rapidă. Crește tentația de a alege alimente foarte gustoase, ușor de consumat și disponibile imediat. Nu este vorba despre lipsă de voință. Oboseala îți reduce răbdarea pentru pregătirea mesei și face mai greu de urmat o decizie luată cu câteva ore înainte.

În aceeași zi, poți ajunge să mănânci în timp ce lucrezi, să sari peste o masă și apoi să recuperezi seara sau să bei mai multe băuturi cu cofeină și zahăr. Aceste schimbări nu apar după fiecare noapte proastă, dar repetate săptămâni la rând pot face rutina alimentară mai instabilă.

Mai puțină energie înseamnă adesea mai puțină mișcare!

După o noapte cu treziri repetate, corpul poate cere o zi mai lentă. Renunți la plimbare, amâni exercițiile sau alegi activități mai puțin solicitante. O zi nu schimbă rezultatul, însă un astfel de tipar repetat reduce consumul de energie și îți poate afecta tonusul general.

Nu trebuie să transformi mișcarea într-o pedeapsă pentru o noapte slabă. O plimbare scurtă, urcatul scărilor sau câteva pauze active la serviciu sunt opțiuni mai realiste decât un antrenament foarte greu făcut cu orice preț.

Ce poate sta în spatele trezirilor dese?

Uneori, cauza este ușor de corectat: prea multă lumină în cameră, zgomot, căldură, consum de alcool seara, mese foarte grele sau folosirea telefonului până în momentul adormirii. Alteori, trezirile pot fi legate de stres, reflux, simptome urinare, durere, nas înfundat sau anumite tratamente.

Sforăitul puternic, pauzele observate în respirație, gâfâitul în somn, durerile de cap dimineața și somnolența pronunțată în timpul zilei merită luate în serios. Acestea pot apărea în apneea obstructivă în somn, o problemă care necesită evaluare medicală. Dacă dormi lângă cineva, întreabă-l dacă observă astfel de episoade. Uneori, persoana afectată nu își dă seama singură.

Cum îți protejezi somnul fără să complici rutina?

Nu ai nevoie de o seară perfectă ca să dormi mai bine. Contează mai mult să repeți câteva obiceiuri simple și să observi ce îți întrerupe somnul. Începe cu schimbările pe care le poți menține, nu cu reguli atât de stricte încât să renunți după câteva zile.

  • Păstrează o oră relativ stabilă de trezire, inclusiv în zilele libere, pentru a-ți ajuta organismul să anticipeze perioada de somn.

  • Lasă seara mai ușoară pentru digestie: evită mesele foarte mari chiar înainte de culcare și observă dacă alcoolul îți agravează trezirile.

  • Redu cofeina din a doua parte a zilei dacă observi că adormi greu sau te trezești frecvent.

  • Fă dormitorul întunecat, liniștit și răcoros, pe cât posibil. O mască de dormit sau dopurile de urechi pot fi utile pentru unele persoane.

  • Notează timp de una-două săptămâni ora de culcare, trezirile, consumul de cofeină, alcoolul și nivelul de energie. Jurnalul poate arăta tipare pe care memoria le pierde.

Suplimentele pentru somn nu rezolvă orice problemă!

La tejghea, întrebarea despre melatonină, plante sau produse pentru relaxare apare frecvent. Acestea pot avea un loc în anumite situații, dar nu înlocuiesc evaluarea unei respirații întrerupte, a unei dureri sau a unui efect advers de la tratament. Chiar și produsele fără rețetă pot să nu fie potrivite dacă iei alte medicamente, ești însărcinată sau ai afecțiuni cronice.

Dacă te gândești la un astfel de produs, discută cu farmacistul despre tratamentele pe care le urmezi și despre durata simptomelor. Evită să combini mai multe produse cu efect sedativ și nu conduce dacă te simți amețit sau somnolent.

Când să consulți medicul?

Programează o consultație dacă oboseala și somnul neodihnitor persistă, dacă sforăitul este puternic, cineva observă pauze de respirație, adormi involuntar în timpul zilei sau trezirile sunt asociate cu sufocare, durere ori palpitații. Medicul poate decide ce evaluări sunt potrivite și dacă este nevoie de un consult de specialitate. Nu încerca să tratezi singur o posibilă apnee sau să folosești sedative pentru a acoperi simptomele.

Un somn bun nu îți promite automat o anumită cifră pe cântar, dar îți poate face mai ușor să mănânci regulat, să te miști și să iei decizii care se potrivesc obiectivului tău. Uită-te nu doar la câte ore dormi, ci și la cât de odihnit te simți când începe ziua.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului.