Introducere
Vitamina B3, cunoscută și sub denumirea de niacină, este o vitamină hidrosolubilă din complexul B, indispensabilă pentru desfășurarea normală a numeroase procese metabolice. Organismul utilizează niacina pentru producerea energiei, funcționarea sistemului nervos, menținerea sănătății pielii și susținerea metabolismului celular. Spre deosebire de alte vitamine, niacina poate fi sintetizată în cantități limitate din aminoacidul triptofan, însă această sinteză nu este suficientă pentru a acoperi necesarul zilnic, motiv pentru care aportul alimentar rămâne esențial.
Ce este vitamina B3?
Vitamina B3 există sub două forme principale:
acid nicotinic;
nicotinamidă (niacinamidă).
În organism, aceste forme sunt transformate în două coenzime esențiale:
nicotinamidă adenin dinucleotid (NAD⁺);
nicotinamidă adenin dinucleotid fosfat (NADP⁺).
Aceste coenzime participă la sute de reacții enzimatice implicate în metabolismul energetic, sinteza și repararea ADN-ului, precum și în protecția celulelor împotriva stresului oxidativ.
Rolul vitaminei B3 în metabolismul energetic
Niacina este indispensabilă pentru transformarea glucidelor, lipidelor și proteinelor în energie. Coenzimele NAD⁺ și NADP⁺ sunt implicate în reacțiile de oxidare-reducere care au loc în toate celulele organismului și permit producerea adenozin trifosfatului (ATP), principala sursă de energie celulară.
Vitamina B3 contribuie la:
metabolismul glucidelor;
metabolismul lipidelor;
metabolismul proteinelor;
funcționarea lanțului respirator mitocondrial;
sinteza acizilor grași și a colesterolului;
procesele de reparare și replicare a ADN-ului.
Datorită acestor funcții, niacina este esențială pentru toate țesuturile, în special pentru cele cu un consum energetic ridicat.
Rolul vitaminei B3 în sănătatea sistemului nervos
Sistemul nervos are nevoie de un aport constant de energie pentru funcționarea normală a neuronilor. Prin participarea la metabolismul energetic, vitamina B3 contribuie la menținerea funcției normale a creierului și a nervilor periferici.
Un aport adecvat de niacină susține:
transmiterea impulsurilor nervoase;
funcțiile cognitive;
procesele de învățare și memorie;
funcționarea normală a sistemului nervos central și periferic.
Deficitul sever de vitamina B3 poate determina tulburări neurologice și psihice, precum confuzie, tulburări de memorie și modificări ale comportamentului.
Alte roluri ale vitaminei B3
Pe lângă implicarea în metabolismul energetic și sănătatea sistemului nervos, vitamina B3 contribuie la:
menținerea sănătății pielii și mucoaselor;
reducerea oboselii și extenuării;
funcționarea normală a sistemului digestiv;
protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ prin participarea la mecanismele antioxidante;
sinteza unor hormoni și molecule implicate în semnalizarea celulară.
În doze farmacologice, acidul nicotinic poate influența metabolismul lipidelor și este utilizat în anumite situații pentru tratamentul dislipidemiilor, însă numai sub supraveghere medicală, deoarece poate provoca reacții adverse și necesită monitorizare.
Surse alimentare de vitamina B3
Niacina este prezentă într-o varietate de alimente de origine animală și vegetală.
Principalele surse alimentare sunt:
carnea de pasăre;
carnea de vită și de porc;
ficatul;
peștele (ton, somon);
arahidele;
semințele;
leguminoasele;
cerealele integrale și cerealele fortificate;
ciupercile.
Triptofanul din alimente precum laptele, ouăle și carnea poate contribui, de asemenea, la sinteza endogenă de niacină.
Necesarul zilnic
Conform recomandărilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), necesarul zilnic este exprimat în echivalenți de niacină (NE) și este de aproximativ:
16 mg NE/zi pentru bărbați adulți;
14 mg NE/zi pentru femei adulte.
Necesarul poate crește în timpul sarcinii și alăptării.
Deficitul de vitamina B3
Deficitul de niacină este rar în populațiile cu alimentație echilibrată, dar poate apărea în caz de malnutriție, alcoolism cronic, sindroame de malabsorbție sau afecțiuni care reduc disponibilitatea triptofanului.
Manifestările clinice includ:
oboseală;
pierderea apetitului;
inflamația mucoasei bucale;
dermatită;
diaree;
tulburări neurologice și psihice.
Deficitul sever determină apariția pelagrei, boală caracterizată prin cele trei manifestări clasice cunoscute drept „cele trei D”:
Dermatită;
Diaree;
Demență.
În absența tratamentului, pelagra poate avea evoluție gravă.
Excesul de vitamina B3
Aportul alimentar de vitamina B3 nu este asociat cu efecte toxice. Totuși, administrarea suplimentelor în doze mari, în special sub formă de acid nicotinic, poate provoca:
înroșirea și senzația de căldură la nivelul feței și gâtului (flushing);
prurit;
tulburări gastrointestinale;
afectare hepatică la utilizarea îndelungată a dozelor mari;
modificări ale glicemiei și ale acidului uric.
Din acest motiv, dozele farmacologice trebuie administrate exclusiv sub supravegherea medicului.
Recomandări pentru menținerea unui aport adecvat
Pentru prevenirea deficitului de vitamina B3 se recomandă:
consumul regulat de carne, pește și ouă;
includerea cerealelor integrale și a leguminoaselor în alimentație;
consumul de arahide și semințe;
adoptarea unei diete variate și echilibrate;
limitarea consumului excesiv de alcool.
În anumite situații, medicul poate recomanda suplimentarea cu niacină, în funcție de necesitățile individuale și de starea de sănătate.
Concluzii
Vitamina B3 (niacina) este un nutrient esențial pentru metabolismul energetic și funcționarea normală a sistemului nervos. Prin participarea la numeroase reacții enzimatice, aceasta contribuie la producerea energiei, la menținerea sănătății pielii, la funcționarea sistemului digestiv și la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ. O alimentație variată și echilibrată asigură, în general, necesarul zilnic de niacină, iar suplimentarea trebuie realizată numai la recomandarea medicului, în special atunci când sunt utilizate doze mari în scop terapeutic.
Bibliografie
National Institutes of Health, Office of Dietary Supplements. Niacin (Vitamin B3) – Fact Sheet for Health Professionals.
European Food Safety Authority (EFSA). Dietary Reference Values for Niacin. EFSA Journal.
World Health Organization (WHO). Healthy Diet. Geneva: World Health Organization.
Gropper SS, Smith JL. Advanced Nutrition and Human Metabolism. 8th ed. Boston: Cengage Learning.
Ross AC, Caballero B, Cousins RJ, Tucker KL, Ziegler TR, editors. Modern Nutrition in Health and Disease. 11th ed. Philadelphia: Lippincott Williams & Wilkins.
Murray RK, Bender DA, Botham KM, et al. Harper’s Illustrated Biochemistry. 32nd ed. New York: McGraw-Hill Education.
Hegyi J, Schwartz RA, Hegyi V. Pellagra: dermatitis, dementia, and diarrhea. International Journal of Dermatology. 2004;43(1):1–5.









