O pată roșie pe călcâi, șold sau spate poate părea neînsemnată, mai ales când persoana îngrijită nu se plânge de durere. Totuși, uneori acesta este primul semn al unei escare. Leziunile de presiune nu apar doar la persoanele imobilizate complet la pat; pot apărea și la cineva care stă multe ore în fotoliu rulant, are sensibilitatea redusă sau nu își poate schimba singur poziția.

Ce este, de fapt, o escară

Escara, numită și leziune de presiune, se formează atunci când greutatea corpului apasă prea mult timp asupra aceleiași zone. Presiunea strânge vasele mici de sânge, iar țesutul nu mai primește suficient oxigen. Frecarea, umezeala și alunecarea în pat sau pe scaun pot agrava problema.

Zonele cu risc sunt cele unde osul se află aproape de piele: călcâiele, gleznele, șoldurile, sacrumul, coatele, omoplații și partea din spate a capului. Pielea fragilă, vârsta înaintată, diabetul, circulația slabă, alimentația insuficientă și incontinența cresc riscul, dar nu înseamnă că o escară va apărea obligatoriu.

Primul semn poate fi doar o schimbare de culoare

Roșeața care nu dispare merită verificată

Dacă o zonă rămâne roșie sau violacee după ce presiunea a fost îndepărtată, nu o trata ca pe o simplă iritație. Pielea poate fi mai caldă, mai tare, mai moale sau mai dureroasă decât în jur. La persoanele cu neuropatie ori sensibilitate redusă, durerea poate lipsi, așa că inspecția zilnică devine foarte utilă.

O rană deschisă, o bășică, o zonă închisă la culoare sau o secreție indică o leziune mai avansată. Nu încerca să o „cureți” prin frecare și nu desprinde țesutul de la suprafață. Aspectul unei escare nu arată întotdeauna cât de profundă este afectarea, iar evaluarea corectă aparține personalului medical.

Presiunea trebuie redusă, nu doar acoperită

Un pansament poate proteja o rană dar nu rezolvă cauza dacă zona continuă să fie apăsată. Poziția trebuie schimbată regulat, în funcție de mobilitate, starea pielii, toleranță și recomandarea echipei medicale. Nu există un interval identic potrivit pentru toată lumea. Uneori este nevoie de repoziționare mai frecventă, alteori de o suprafață specială care redistribuie presiunea.

La schimbarea poziției, evită tragerea persoanei direct pe cearșaf, deoarece acest lucru produce forțe de frecare și forfecare. Folosește, când este disponibil, un cearșaf de transfer sau ajutorul unei alte persoane. Călcâiele pot fi descărcate prin susținerea gambei astfel încât să nu apese direct pe saltea; pernele puse la întâmplare sub zone dureroase pot însă crea alte puncte de presiune.

O rutină simplă pentru îngrijitor

Nu ai nevoie de o colecție mare de produse. Ai nevoie de consecvență, lumină bună și atenție la schimbările mici. În fiecare zi, verifică pielea în zonele de sprijin, inclusiv după duș, după perioade lungi în pat sau pe scaun și după episoade de transpirație ori incontinență.

  • Schimbă poziția persoanei după un plan stabilit împreună cu medicul sau asistentul medical, fără a aștepta apariția durerii.

  • Menține pielea curată și uscată; după spălare, tamponează ușor, fără să freci.

  • Folosește un produs barieră recomandat pentru zonele expuse la urină sau materii fecale, mai ales dacă pielea se irită ușor.

  • Alege lenjerie netedă, uscată și fără cute; verifică să nu existe obiecte sau tuburi care apasă pielea.

  • Încurajează alimentația și hidratarea adecvate, dacă nu există restricții stabilite de medic.

  • Nu masa pielea înroșită și nu folosi alcool, apă oxigenată sau alte soluții iritante pe o rană fără recomandare medicală.

Ce rol au alimentația și hidratarea

Vindecarea consumă resurse. O persoană care mănâncă puțin, slăbește fără să vrea sau are dificultăți la înghițire poate avea nevoie de o evaluare nutrițională. Proteinele, energia și lichidele trebuie adaptate stării generale și bolilor existente. Dacă există insuficiență cardiacă, boală renală sau alte probleme, nu crește cantitatea de lichide ori suplimentele fără sfatul medicului.

Suplimentele nutritive nu înlocuiesc mesele și nu sunt potrivite automat pentru orice pacient. Farmacistul te poate ajuta să verifici compatibilitatea cu tratamentul, dar alegerea formulei și a cantității ar trebui făcută în funcție de necesitățile persoanei.

Îngrijirea unei răni deja formate

O escară deschisă poate necesita curățare, îndepărtarea țesutului neviabil, pansamente speciale și urmărire periodică. Tipul de pansament se alege după profunzimea rănii, cantitatea de secreții, starea pielii din jur și existența unei infecții. Un pansament potrivit pentru o rană umedă poate fi nepotrivit pentru una uscată, iar schimbarea prea frecventă poate traumatiza țesutul nou format.

Nu aplica pulberi, creme antibiotice, plante, miere sau uleiuri pe rană fără indicație. Unele produse pot irita, pot masca evoluția leziunii sau pot întârzia tratamentul corect. Pielea din jur trebuie protejată, însă rana propriu-zisă are nevoie de un plan clar, nu de încercări succesive.

Când să consulți medicul

Solicită evaluare medicală dacă roșeața nu se retrage după îndepărtarea presiunii, dacă apare o bășică sau o rană deschisă, dacă leziunea se mărește ori dacă există secreții, miros neplăcut, căldură locală, umflare sau durere în creștere. Febra, frisoanele, starea generală alterată ori dungi roșii care pornesc de la rană impun o evaluare rapidă. Nu aștepta ca escara să devină adâncă pentru a cere ajutor.

Prevenirea înseamnă mai mult decât un pansament: înseamnă schimbarea presiunii, observarea pielii, controlul umezelii și un plan adaptat persoanei. Dacă îngrijești pe cineva imobilizat, cere medicului sau asistentului medical să îți arate concret cum se face repoziționarea și cum se verifică zonele greu vizibile.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului.