Introducere
Sănătatea digestivă reprezintă un element esențial al stării generale de sănătate, deoarece tractul gastrointestinal este responsabil nu doar de digestia și absorbția nutrienților, ci și de menținerea echilibrului sistemului imunitar și a microbiotei intestinale. În ultimii ani, interesul pentru rolul microbiotei intestinale în prevenirea și tratamentul diferitelor afecțiuni a crescut considerabil. În acest context, probioticele și prebioticele au devenit subiecte importante de cercetare și de practică farmaceutică.
Probioticele sunt microorganisme vii care, administrate în cantități adecvate, conferă beneficii pentru sănătatea gazdei, iar prebioticele sunt substanțe nedigerabile care stimulează selectiv dezvoltarea și activitatea bacteriilor benefice din intestin. Utilizarea lor poate contribui la menținerea echilibrului microbiotei intestinale și la prevenirea sau ameliorarea unor afecțiuni digestive.
Microbiota intestinală
Microbiota intestinală reprezintă totalitatea microorganismelor care colonizează tubul digestiv uman. Aceasta este alcătuită din miliarde de bacterii, virusuri, fungi și alte microorganisme, cele mai numeroase fiind bacteriile aparținând genurilor Lactobacillus, Bifidobacterium, Bacteroides și Firmicutes.
Microbiota îndeplinește numeroase funcții importante:
participă la digestia fibrelor alimentare;
produce vitamine, precum vitamina K și unele vitamine din complexul B;
stimulează dezvoltarea și funcționarea sistemului imunitar;
protejează organismul împotriva microorganismelor patogene;
contribuie la integritatea barierei intestinale;
participă la metabolismul unor medicamente și nutrienți.
Dezechilibrul microbiotei intestinale, denumit disbioză, este asociat cu numeroase afecțiuni, inclusiv sindromul de intestin iritabil, bolile inflamatorii intestinale, obezitatea, diabetul zaharat și unele boli alergice.
Probioticele
Conform definiției Organizației Mondiale de Gastroenterologie, probioticele sunt microorganisme vii care, administrate în cantități suficiente, aduc beneficii sănătății gazdei.
Cele mai utilizate microorganisme probiotice sunt:
Lactobacillus acidophilus;
Lactobacillus rhamnosus GG;
Bifidobacterium lactis;
Bifidobacterium bifidum;
Saccharomyces boulardii (drojdie probiotică).
Mecanisme de acțiune
Probioticele acționează prin mai multe mecanisme:
inhibă dezvoltarea bacteriilor patogene;
produc substanțe antimicrobiene;
reduc inflamația intestinală;
întăresc bariera mucoasei intestinale;
modulează răspunsul imun;
contribuie la restabilirea echilibrului microbiotei după tratamentul cu antibiotice.
Beneficii clinice
Numeroase studii au demonstrat eficiența anumitor tulpini probiotice în:
prevenirea diareei asociate antibioticelor;
reducerea duratei diareei infecțioase;
ameliorarea simptomelor sindromului de intestin iritabil;
menținerea remisiunii în unele boli inflamatorii intestinale;
reducerea balonării și a disconfortului abdominal;
prevenirea diareei călătorului;
susținerea imunității.
Este important de menționat că efectele probioticelor sunt specifice fiecărei tulpini și nu toate produsele disponibile au aceleași beneficii.
Prebioticele
Prebioticele sunt ingrediente alimentare nedigerabile care stimulează selectiv dezvoltarea bacteriilor benefice din intestin.
Cele mai cunoscute prebiotice sunt:
inulina;
fructooligozaharidele (FOS);
galactooligozaharidele (GOS);
amidonul rezistent.
Aceste substanțe ajung nemodificate în colon, unde sunt fermentate de bacteriile benefice.
Surse alimentare
Prebioticele se găsesc în mod natural în numeroase alimente:
ceapă;
usturoi;
praz;
sparanghel;
banane;
cicoare;
anghinare;
ovăz;
orz.
Beneficii
Consumul regulat de prebiotice contribuie la:
creșterea populației de Bifidobacterium și Lactobacillus;
îmbunătățirea tranzitului intestinal;
reducerea constipației;
stimularea absorbției calciului și magneziului;
producerea acizilor grași cu lanț scurt (butirat, acetat și propionat), care hrănesc celulele colonului și reduc inflamația.
Simbioticele
Simbioticele reprezintă combinații de probiotice și prebiotice, concepute pentru a obține un efect sinergic. Prebioticul favorizează supraviețuirea și dezvoltarea microorganismelor probiotice, crescând eficiența acestora.
Simbioticele sunt utilizate în:
refacerea microbiotei după tratamentul cu antibiotice;
sindromul de intestin iritabil;
constipația cronică;
unele afecțiuni inflamatorii intestinale.
Utilizarea probioticelor în practica farmaceutică
Farmacistul are un rol important în recomandarea și utilizarea corectă a probioticelor.
Înainte de recomandare trebuie evaluate:
vârsta pacientului;
afecțiunea pentru care este utilizat produsul;
tulpina probiotică;
concentrația exprimată în unități formatoare de colonii (CFU);
durata tratamentului;
condițiile de păstrare.
În cazul administrării concomitente cu antibiotice, probioticele se recomandă la un interval de aproximativ 2–3 ore pentru a evita inactivarea microorganismelor.
Siguranță și reacții adverse
Probioticele sunt considerate sigure pentru majoritatea persoanelor sănătoase. Cele mai frecvente reacții adverse sunt ușoare și tranzitorii:
balonare;
flatulență;
disconfort abdominal.
Administrarea probioticelor trebuie făcută cu precauție la:
pacienții imunocompromiși;
pacienții cu catetere venoase centrale;
persoanele cu boli critice severe.
În aceste situații este necesară recomandarea medicului.
Recomandări alimentare pentru menținerea microbiotei
Pe lângă utilizarea suplimentelor, sănătatea microbiotei poate fi susținută prin:
consum zilnic de legume și fructe;
aport crescut de fibre alimentare;
consum de alimente fermentate (iaurt, chefir, murături fermentate natural);
limitarea consumului excesiv de zahăr și alimente ultraprocesate;
utilizarea antibioticelor doar la recomandarea medicului;
menținerea unui stil de viață activ.
Rolul farmacistului
Farmacistul contribuie la educarea pacienților privind utilizarea corectă a probioticelor și prebioticelor, alegerea produsului adecvat și respectarea tratamentului. De asemenea, poate informa pacienții despre diferențele dintre suplimentele alimentare și produsele medicamentoase care conțin tulpini probiotice cu eficiență demonstrată clinic.
Consilierea farmaceutică este esențială pentru alegerea produsului potrivit în funcție de indicația terapeutică, deoarece eficiența probioticelor depinde de tulpina utilizată și de dovezile clinice disponibile.
Concluzii
Probioticele și prebioticele joacă un rol important în menținerea sănătății digestive prin susținerea echilibrului microbiotei intestinale. Acestea contribuie la prevenirea și ameliorarea unor afecțiuni digestive, îmbunătățesc funcția barierei intestinale și influențează pozitiv sistemul imunitar. Totuși, beneficiile lor depind de alegerea tulpinii probiotice, de doza administrată și de caracteristicile fiecărui pacient. Farmacistul are un rol esențial în consilierea pacienților și în promovarea utilizării bazate pe dovezi științifice a acestor produse.
Bibliografie
Hill C, Guarner F, Reid G, et al. Expert Consensus Document: The International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics (ISAPP) Consensus Statement on the Scope and Appropriate Use of the Term Probiotic. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology. 2014;11(8):506–514.
Gibson GR, Hutkins R, Sanders ME, et al. The International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics (ISAPP) Consensus Statement on the Definition and Scope of Prebiotics. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology. 2017;14(8):491–502.
World Gastroenterology Organisation. Global Guidelines: Probiotics and Prebiotics. 2023.
World Health Organization (WHO). Guidelines on Healthy Diet and Gut Health. Geneva: WHO.
Mahan LK, Raymond JL. Krause’s Food & the Nutrition Care Process. 16th Edition. Elsevier; 2023.
Gropper SS, Smith JL, Carr TP. Advanced Nutrition and Human Metabolism. 8th Edition. Cengage Learning; 2021.
Hâncu N. Tratat de Nutriție. Editura Medicală, București.
FAO/WHO. Guidelines for the Evaluation of Probiotics in Food. Food and Agriculture Organization of the United Nations & World Health Organization.
