Introducere

Psoriazisul este o afecțiune inflamatorie cronică a pielii, cu evoluție de lungă durată și perioade de agravare și ameliorare. Deși este o boală frecvent întâlnită, psoriazisul este în continuare înconjurat de numeroase mituri și prejudecăți. Leziunile vizibile pot determina stigmatizare și pot afecta semnificativ calitatea vieții pacientului.

Psoriazisul nu este doar o problemă cosmetică. Este considerat o boală inflamatorie multisistemică, care poate afecta pielea și unghiile și poate fi asociată cu artrita psoriazică și cu alte afecțiuni. Organizația Mondială a Sănătății subliniază impactul important pe care această boală îl poate avea asupra calității vieții și sănătății psihice. (Organizația Mondială a Sănătății⁠)

Ce este, de fapt, psoriazisul?

În psoriazis, sistemul imun contribuie la accelerarea procesului de producere și înlocuire a celulelor pielii. În loc ca celulele cutanate să se maturizeze și să fie eliminate într-un ritm normal, acestea se acumulează rapid la suprafața pielii, formând plăci și scuame caracteristice. (Academia Americană de Dermatologie⁠)

Cele mai frecvente manifestări sunt plăcile roșii, bine delimitate, acoperite de scuame albicioase sau argintii. Leziunile pot fi însoțite de prurit, usturime sau durere. Psoriazisul poate afecta diferite zone ale corpului, inclusiv scalpul, coatele, genunchii, trunchiul și unghiile.

Mitul 1: „Psoriazisul este contagios”

Realitate: Psoriazisul NU este contagios.

Acesta este unul dintre cele mai răspândite mituri și poate contribui la stigmatizarea persoanelor afectate.

Psoriazisul nu se transmite prin atingere, strângere de mână, îmbrățișare, folosirea aceleiași piscine sau prin contactul cu pielea afectată. Nu este o infecție și nu poate fi „luat” de la o altă persoană. (Academia Americană de Dermatologie⁠)

Este important ca pacienții să fie informați corect, deoarece teama de contagiozitate poate determina izolarea socială și evitarea activităților obișnuite.

Mitul 2: „Psoriazisul apare din cauza unei igiene necorespunzătoare”

Realitate: Igiena deficitară NU este cauza psoriazisului.

Psoriazisul este rezultatul interacțiunii dintre predispoziția genetică, sistemul imun și factorii de mediu. Persoanele care au rude apropiate cu psoriazis prezintă un risc mai mare de a dezvolta boala. (Academia Americană de Dermatologie⁠)

Anumiți factori pot declanșa sau agrava puseele, printre aceștia numărându-se stresul, infecțiile, traumatismele cutanate, fumatul, consumul excesiv de alcool și anumite medicamente. Factorii declanșatori diferă însă de la o persoană la alta. (Academia Americană de Dermatologie⁠)

Mitul 3: „Psoriazisul este doar o problemă estetică”

Realitate: Psoriazisul este o boală inflamatorie cronică.

Aspectul pielii reprezintă doar una dintre componentele bolii. Psoriazisul poate avea consecințe fizice și psihologice importante și poate afecta activitățile cotidiene, relațiile sociale și starea emoțională.

De asemenea, unele persoane cu psoriazis dezvoltă artrită psoriazică, o afecțiune inflamatorie care poate provoca dureri, rigiditate și, în cazurile netratate, afectarea articulațiilor. (Organizația Mondială a Sănătății⁠)

Din acest motiv, apariția durerilor sau a rigidității articulare la o persoană cu psoriazis trebuie discutată cu medicul.

Mitul 4: „Psoriazisul nu poate fi tratat”

Realitate: Psoriazisul nu are în prezent un tratament curativ definitiv, dar poate fi controlat.

Obiectivul tratamentului este reducerea inflamației și a leziunilor, ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.

Tratamentul se alege în funcție de tipul și severitatea bolii, localizarea leziunilor, vârsta pacientului, bolile asociate și răspunsul la tratamentele anterioare.

În formele ușoare pot fi utilizate tratamente topice, inclusiv corticosteroizi și analogi de vitamina D. Pentru formele moderate sau severe pot fi recomandate fototerapia sau tratamente sistemice, inclusiv terapii biologice, în funcție de situația individuală. (Academia Americană de Dermatologie⁠)

Alegerea tratamentului trebuie făcută împreună cu medicul dermatolog.

Mitul 5: „Soarele vindecă psoriazisul”

Realitate: Lumina ultravioletă poate avea efect terapeutic, dar expunerea necontrolată la soare nu este un tratament recomandat.

Fototerapia medicală utilizează anumite tipuri și doze controlate de lumină ultravioletă. Una dintre metodele utilizate este fototerapia UVB cu bandă îngustă.

Fototerapia poate reduce inflamația, poate încetini proliferarea excesivă a celulelor cutanate și poate ameliora pruritul. Ea trebuie însă efectuată conform recomandărilor dermatologului, deoarece expunerea excesivă la radiații ultraviolete poate produce arsuri și alte efecte adverse. (Academia Americană de Dermatologie⁠)

Prin urmare, „mai mult soare” nu înseamnă automat „mai multă vindecare”.

Mitul 6: „Dacă dispar leziunile, psoriazisul este vindecat definitiv”

Realitate: Psoriazisul are o evoluție cronică și poate recidiva.

Un tratament eficient poate determina dispariția sau reducerea semnificativă a leziunilor, însă boala poate reveni ulterior.

Perioadele în care simptomele sunt reduse sau absente nu înseamnă neapărat că predispoziția la boală a dispărut. De aceea, monitorizarea și respectarea recomandărilor medicului sunt importante chiar și atunci când pielea arată normal.

Mitul 7: „Există o singură cremă care vindecă orice formă de psoriazis”

Realitate: Tratamentul trebuie individualizat.

Psoriazisul poate avea forme și localizări diferite, iar răspunsul la tratament variază de la o persoană la alta.

În formele ușoare, tratamentul local poate fi suficient. În cazul bolii extinse sau severe, medicul poate lua în considerare fototerapia sau tratamente sistemice. Uneori sunt necesare combinații de terapii. (Academia Americană de Dermatologie⁠)

Autotratamentul prelungit, în special cu medicamente care conțin corticosteroizi, nu este recomandat fără supraveghere medicală.

Mitul 8: „Dieta poate vindeca psoriazisul”

Realitate: Nu există o dietă universală demonstrată că vindecă psoriazisul.

Alimentația echilibrată este importantă pentru sănătatea generală, iar controlul greutății poate fi benefic pentru persoanele care au exces ponderal. Totuși, nu există suficiente dovezi pentru a considera o anumită dietă drept tratament curativ pentru psoriazis.

Ghidurile dermatologice atrag atenția că pentru anumite intervenții alimentare și suplimente dovezile sunt limitate sau contradictorii. (Academia Americană de Dermatologie⁠)

Eliminarea unor categorii importante de alimente fără recomandare medicală sau dietetică poate duce la dezechilibre nutriționale.

Rolul îngrijirii pielii

Îngrijirea corectă a pielii reprezintă o componentă importantă a managementului psoriazisului.

Utilizarea regulată a produselor emoliente poate contribui la reducerea uscăciunii și a disconfortului. De asemenea, trebuie evitate pe cât posibil traumatismele pielii și produsele care provoacă iritație.

Pacientul trebuie să identifice, împreună cu medicul, factorii care îi agravează boala. Printre factorii cunoscuți se numără stresul, infecțiile, fumatul, consumul excesiv de alcool și traumatismele cutanate. (Academia Americană de Dermatologie⁠)

Impactul psihologic al psoriazisului

Una dintre cele mai importante, dar uneori neglijate, componente ale bolii este impactul psihologic.

Leziunile vizibile pot determina rușine, anxietate, evitare socială și scăderea încrederii în propria persoană. Organizația Mondială a Sănătății evidențiază faptul că persoanele cu psoriazis pot experimenta stigmatizare, izolare și afectarea sănătății mintale. (Organizația Mondială a Sănătății⁠)

Din acest motiv, abordarea pacientului cu psoriazis trebuie să depășească tratamentul leziunilor cutanate și să includă evaluarea impactului bolii asupra calității vieții.

Concluzie

Psoriazisul este mult mai mult decât o simplă afecțiune a pielii. Este o boală inflamatorie cronică, necontagioasă, influențată de factori genetici, imunologici și de mediu.

Combaterea miturilor este importantă atât pentru pacient, cât și pentru societate. O persoană cu psoriazis nu trebuie izolată sau evitată, iar boala nu trebuie privită ca o consecință a igienei necorespunzătoare.

Deși în prezent nu există un tratament care să elimine definitiv predispoziția la psoriazis, există numeroase metode terapeutice eficiente pentru controlul bolii. Diagnosticul corect, monitorizarea dermatologică și alegerea individualizată a tratamentului pot contribui semnificativ la obținerea unei calități bune a vieții.

Bibliografie

  1. World Health Organization. Global report on psoriasis. Geneva: World Health Organization; 2016. (Organizația Mondială a Sănătății⁠)

  2. American Academy of Dermatology. Psoriasis clinical guideline. American Academy of Dermatology. (Academia Americană de Dermatologie⁠)

  3. American Academy of Dermatology. What is psoriasis? American Academy of Dermatology. (Academia Americană de Dermatologie⁠)

  4. American Academy of Dermatology. How could I have gotten psoriasis? American Academy of Dermatology. (Academia Americană de Dermatologie⁠)

  5. Elmets CA, Korman NJ, Prater EF, et al. Joint AAD-NPF guidelines of care for the management and treatment of psoriasis with topical therapy and alternative medicine modalities for psoriasis severity measures. Journal of the American Academy of Dermatology. 2021;84(2):432–470. (PubMed⁠)

  6. Elmets CA, Lim HW, Stoff B, et al. Joint AAD-NPF guidelines of care for the management and treatment of psoriasis with phototherapy. Journal of the American Academy of Dermatology. 2019;81(3):775–804. (PubMed⁠)

  7. American Academy of Dermatology. Psoriasis: Diagnosis and treatment. American Academy of Dermatology. (Academia Americană de Dermatologie⁠)

  8. American Academy of Dermatology. Psoriasis: Medications and light therapies. American Academy of Dermatology. (Academia Americană de Dermatologie⁠)

  9. Armstrong AW, et al. Psoriasis comorbidities: results from the National Psoriasis Foundation surveys 2003 to 2011. Dermatology. 2012. (PubMed⁠)