La farmacie, sarea celtică apare uneori în discuții ca și cum ar fi un produs complet diferit de sarea obișnuită: mai naturală, mai bogată în minerale și potrivită pentru hidratare. Are, într-adevăr, o culoare gri și o textură umedă, iar gustul poate fi plăcut în anumite preparate. Dar când vine vorba despre sănătate, diferențele sunt mai mici decât lasă să se înțeleagă unele reclame.

Ce este, de fapt, sarea celtică?

Denumirea este folosită, în general, pentru sare de mare nerafinată, obținută prin evaporarea apei de mare. Culoarea gri provine din particule minerale și din contactul cu argila sau cu sedimentul bazinului în care este recoltată. Poate conține mai multă umezeală decât sarea fină de masă, motiv pentru care cristalele se comportă diferit în râșniță sau în timpul gătitului.

Compoziția nu este neapărat identică de la un produs la altul. Uită-te la etichetă: unele sortimente sunt pur și simplu sare de mare, în timp ce altele pot avea adaosuri, granulație diferită sau informații despre originea și procesarea lor. Faptul că este nerafinată nu înseamnă că devine un supliment mineral.

Mineralele din sarea celtică: cât contează?

Sarea celtică poate conține urme de magneziu, calciu, potasiu și alte minerale. Problema este cantitatea. Pentru a obține o doză relevantă din aceste minerale doar din sare, ar trebui să mănânci mult mai multă sare decât este recomandat. O astfel de cantitate ar crește aportul de sodiu și ar putea afecta tensiunea arterială, retenția de lichide și sănătatea cardiovasculară.

Cu alte cuvinte, nu te baza pe sarea celtică pentru magneziu sau potasiu. Aceste substanțe se obțin mai bine din alimente precum legumele, fructele, leguminoasele, nucile, semințele și lactatele, în funcție de nevoile și de starea ta de sănătate. Sarea rămâne, în primul rând, o sursă de sodiu și un ingredient pentru gust.

Sarea roz, sarea de mare și sarea celtică au aceeași limită practică

Indiferent de culoare sau de povestea de pe ambalaj, sodiul este elementul care trebuie urmărit. Organizația Mondială a Sănătății recomandă adulților să consume mai puțin de 2 grame de sodiu pe zi, echivalentul a mai puțin de 5 grame de sare. Limita include sarea adăugată în mâncare, dar și sodiul deja prezent în pâine, mezeluri, brânzeturi, conserve, sosuri și produse gata preparate.

O linguriță nu este mereu o măsură exactă: cristalele mari sau umede ocupă alt volum decât sarea fină. În plus, faptul că sarea celtică pare mai puțin sărată într-un preparat nu înseamnă că poți folosi oricât. Gustul te poate face să adaugi mai mult până când mâncarea ți se pare suficient de intensă.

Un detaliu important: iodul

Sarea iodată este o sursă simplă de iod, un nutrient de care organismul are nevoie pentru producerea hormonilor tiroidieni. Sarea celtică nu este automat iodată. Dacă alegi exclusiv sare nerafinată și nu consumi alte surse de iod, aportul tău poate fi mai mic decât crezi.

Nu este nevoie să schimbi singur dieta sau să iei iod sub formă de supliment doar pentru că ai renunțat la sarea iodată. Necesarul diferă în anumite perioade și situații, iar excesul de iod nu este lipsit de riscuri pentru tiroidă. Verifică eticheta și discută cu medicul dacă ai o boală tiroidiană, ești însărcinată sau alăptezi.

Cum o folosești fără să transformi produsul într-o promisiune medicală

Sarea celtică poate fi o alegere culinară, nu un tratament. O poți prefera pentru textura crocantă, pentru modul în care se dizolvă sau pentru gustul pe care îl dă salatelor și preparatelor simple. Nu există însă motive solide să te aștepți să detoxifice organismul, să echilibreze hormonii sau să înlocuiască electroliții pierduți în orice situație.

  • Folosește-o pentru gust, nu ca sursă principală de minerale.
  • Verifică dacă produsul este iodat sau neiodat și nu presupune că orice sare de mare conține iod.
  • Compară porția și cantitatea de sodiu de pe etichetă, nu doar cuvintele natural sau nerafinat.
  • Redu treptat sarea din mâncare și folosește ierburi, usturoi, ceapă, lămâie sau condimente pentru aromă.
  • Ai grijă la produsele procesate: acolo se poate ascunde o mare parte din sodiul consumat într-o zi.

Când să consulți medicul

Discută cu medicul dacă ai hipertensiune, insuficiență cardiacă, boală renală, ciroză, edeme sau ți s-a recomandat o dietă cu restricție de sare. Nu încerca să corectezi singur amețeala, crampele sau starea de slăbiciune cu sare și apă; aceste simptome pot avea cauze diferite, iar uneori este nevoie de analize. Dacă iei diuretice sau alte tratamente care influențează echilibrul hidric și electroliții, întreabă medicul ori farmacistul înainte să schimbi semnificativ aportul de sare.

Sarea celtică își poate găsi locul în bucătărie dacă îți place gustul sau textura ei. Nu este însă o sare fără sodiu și nici un înlocuitor pentru o alimentație variată. Când alegi între sortimente, uită-te întâi la etichetă, la iod și la cantitatea totală folosită într-o zi.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului.