Statinele reprezintă una dintre cele mai importante clase de medicamente utilizate în prevenirea și tratamentul bolilor cardiovasculare. Prin capacitatea lor de a reduce concentrația colesterolului cu lipoproteine cu densitate joasă (LDL-colesterol), acestea contribuie semnificativ la scăderea riscului de infarct miocardic, accident vascular cerebral și deces de cauză cardiovasculară. Numeroase studii clinice și ghiduri internaționale recomandă utilizarea statinelor atât în prevenția primară, la pacienții cu risc cardiovascular crescut, cât și în prevenția secundară, la persoanele care au suferit deja un eveniment cardiovascular.
Mecanismul de acțiune al statinelor
Statinele inhibă enzima 3-hidroxi-3-metilglutaril coenzima A (HMG-CoA) reductază, responsabilă de etapa limitantă în sinteza colesterolului hepatic. Reducerea producției de colesterol determină creșterea expresiei receptorilor hepatici pentru LDL, ceea ce favorizează captarea colesterolului circulant și scăderea concentrației plasmatice a LDL-colesterolului.
Pe lângă efectul hipolipemiant, statinele exercită și efecte pleiotrope, printre care:
îmbunătățirea funcției endoteliale;
reducerea inflamației vasculare;
stabilizarea plăcilor de aterom;
reducerea stresului oxidativ;
diminuarea riscului de tromboză.
Aceste efecte contribuie suplimentar la reducerea riscului cardiovascular.
Statinele și reglarea colesterolului
Colesterolul este o substanță indispensabilă organismului, fiind implicat în sinteza hormonilor steroizi, a vitaminei D și a membranelor celulare. Totuși, concentrațiile crescute de LDL-colesterol favorizează depunerea lipidelor în pereții arteriali și dezvoltarea aterosclerozei.
Statinele pot reduce nivelul LDL-colesterolului cu aproximativ 20–60%, în funcție de tipul moleculei și doza administrată. De asemenea:
reduc moderat trigliceridele;
cresc ușor nivelul HDL-colesterolului (“colesterolul bun”).
Conform ghidurilor Societății Europene de Cardiologie (ESC), obiectivele terapeutice sunt individualizate în funcție de riscul cardiovascular, iar la pacienții cu risc foarte înalt se recomandă valori ale LDL-colesterolului sub 55 mg/dL.
Rolul statinelor în prevenirea infarctului miocardic
Infarctul miocardic apare, în majoritatea cazurilor, prin ruptura unei plăci aterosclerotice și formarea unui tromb care obstruează fluxul sanguin coronarian.
Reducerea LDL-colesterolului încetinește progresia aterosclerozei și stabilizează plăcile ateromatoase, reducând probabilitatea rupturii acestora.
Numeroase studii clinice randomizate au demonstrat că tratamentul cu statine reduce:
riscul de infarct miocardic cu aproximativ 25–35%;
mortalitatea cardiovasculară;
necesitatea procedurilor de revascularizare coronariană;
riscul de accident vascular cerebral ischemic.
Meta-analiza Cholesterol Treatment Trialists’ Collaboration a demonstrat că fiecare reducere cu 1 mmol/L (aproximativ 39 mg/dL) a LDL-colesterolului este asociată cu o reducere de aproximativ 22% a evenimentelor cardiovasculare majore.
Dovezi clinice importante
Printre cele mai importante studii privind eficacitatea statinelor se numără:
Scandinavian Simvastatin Survival Study (4S) – a demonstrat reducerea mortalității totale și cardiovasculare la pacienții cu boală coronariană.
Heart Protection Study (HPS) – a evidențiat beneficiile simvastatinei la pacienții cu risc cardiovascular crescut, indiferent de valoarea inițială a colesterolului.
JUPITER Trial – a demonstrat eficiența rosuvastatinei în prevenția primară la persoane cu LDL normal, dar cu inflamație sistemică (proteina C reactivă crescută).
PROVE-IT TIMI 22 – a arătat că terapia intensivă cu atorvastatină reduce mai eficient evenimentele cardiovasculare comparativ cu terapia standard.
Reacții adverse și siguranță
Statinele sunt, în general, bine tolerate. Cele mai frecvente reacții adverse includ:
mialgii;
creșterea tranzitorie a transaminazelor;
rareori miopatie sau rabdomioliză;
o ușoară creștere a riscului de diabet zaharat la anumite categorii de pacienți predispuși.
Beneficiile cardiovasculare depășesc însă semnificativ aceste riscuri la pacienții cu indicație terapeutică.
Recomandările actuale
Ghidurile ESC și American College of Cardiology (ACC/AHA) recomandă terapia cu statine:
tuturor pacienților cu boală cardiovasculară aterosclerotică;
persoanelor cu hipercolesterolemie familială;
pacienților cu diabet zaharat și risc cardiovascular crescut;
persoanelor cu risc cardiovascular înalt sau foarte înalt calculat prin scorurile de risc.
În cazul în care obiectivele terapeutice nu sunt atinse doar cu statine, tratamentul poate fi asociat cu ezetimib sau inhibitori PCSK9.
Concluzii
Statinele reprezintă tratamentul de primă linie în managementul dislipidemiei și în prevenirea bolilor cardiovasculare. Prin reducerea eficientă a LDL-colesterolului și prin efectele lor antiinflamatoare și de stabilizare a plăcilor aterosclerotice, acestea reduc semnificativ incidența infarctului miocardic și mortalitatea cardiovasculară. Dovezile provenite din numeroase studii clinice și recomandările ghidurilor internaționale susțin utilizarea lor pe scară largă la pacienții cu risc cardiovascular crescut, în cadrul unei abordări integrate care include modificarea stilului de viață și controlul factorilor de risc.
Bibliografie (stil Vancouver)
Mach F, Baigent C, Catapano AL, et al. 2019 ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias: lipid modification to reduce cardiovascular risk. Eur Heart J. 2020;41(1):111–188.
Arnett DK, Blumenthal RS, Albert MA, et al. 2019 ACC/AHA Guideline on the Primary Prevention of Cardiovascular Disease. Circulation. 2019;140:e596–e646.
Cholesterol Treatment Trialists’ (CTT) Collaboration. Efficacy and safety of LDL-lowering therapy among men and women: meta-analysis of individual data from randomised trials. Lancet. 2015;385(9976):1397–1405.
Scandinavian Simvastatin Survival Study Group. Randomised trial of cholesterol lowering in 4444 patients with coronary heart disease: the Scandinavian Simvastatin Survival Study (4S). Lancet. 1994;344:1383–1389.
Heart Protection Study Collaborative Group. MRC/BHF Heart Protection Study of cholesterol lowering with simvastatin in 20,536 high-risk individuals. Lancet. 2002;360:7–22.
Ridker PM, Danielson E, Fonseca FAH, et al. Rosuvastatin to prevent vascular events in men and women with elevated C-reactive protein. N Engl J Med. 2008;359:2195–2207.
Cannon CP, Braunwald E, McCabe CH, et al. Intensive versus moderate lipid lowering with statins after acute coronary syndromes. N Engl J Med. 2004;350:1495–1504.
Libby P. The changing landscape of atherosclerosis. Nature. 2021;592:524–533.
Katzung BG, Trevor AJ. Basic and Clinical Pharmacology. 16th ed. New York: McGraw-Hill; 2021.
Brunton LL, Hilal-Dandan R, Knollmann BC. Goodman & Gilman’s The Pharmacological Basis of Therapeutics. 14th ed. New York: McGraw-Hill; 2023.
