Mătreața și îngrijirea scalpului
Introducere
Mătreața este o problemă frecventă a scalpului, caracterizată prin descuamarea vizibilă a pielii. Aceasta poate apărea atât la adolescenți, cât și la adulți și poate reprezenta o sursă de disconfort și de preocupare estetică. În majoritatea cazurilor, mătreața nu este o afecțiune gravă, însă simptomele pot fi persistente și pot reveni periodic.
Apariția mătreții este influențată de mai mulți factori, printre care producția de sebum, particularitățile individuale ale pielii, microorganismele de la nivelul scalpului și factorii de mediu. În unele situații, descuamarea scalpului poate fi asociată cu dermatita seboreică, o afecțiune inflamatorie care necesită o îngrijire corespunzătoare și, uneori, evaluare medicală.
Îngrijirea corectă a scalpului și utilizarea produselor adecvate pot contribui la reducerea descuamării și la menținerea sănătății scalpului.
1. Ce este mătreața?
Mătreața reprezintă descuamarea excesivă și vizibilă a scalpului. Celulele pielii se reînnoiesc în mod natural, iar celulele vechi sunt eliminate treptat. Atunci când procesul de descuamare devine mai rapid sau mai evident, apar scuamele caracteristice mătreții.
Mătreața poate avea aspect diferit. Scuamele pot fi fine și albe, în special în cazul unui scalp uscat, sau pot fi mai groase și ușor gălbui, în cazul unui scalp cu exces de sebum.
Este important să se facă diferența între mătreața obișnuită și alte afecțiuni ale scalpului, deoarece simptomele pot fi asemănătoare.
2. Cauzele și factorii favorizanți
Mătreața nu are o singură cauză. Un rol important îl are interacțiunea dintre producția de sebum, microorganismele prezente în mod normal pe scalp și răspunsul individual al pielii.
Un microorganism important este reprezentat de drojdiile din genul Malassezia. Acestea fac parte din microbiota normală a pielii, însă în anumite condiții pot contribui la apariția descuamării și inflamației scalpului.
Printre factorii care pot favoriza apariția sau agravarea mătreții se numără:
producția crescută de sebum;
predispoziția individuală;
stresul;
schimbările de temperatură;
aerul rece și uscat;
utilizarea necorespunzătoare a unor produse pentru păr;
spălarea prea rară a scalpului la persoanele cu scalp gras;
anumite afecțiuni dermatologice.
Mătreața poate fi asociată cu dermatita seboreică, însă cele două situații nu sunt întotdeauna identice.
3. Manifestările mătreții
Principalele manifestări sunt:
scuame albe sau gălbui la nivelul scalpului;
descuamarea vizibilă a pielii;
senzație de mâncărime;
senzație de disconfort;
uneori, roșeață a scalpului.
În cazul dermatitei seboreice pot apărea și zone roșiatice, scuame mai grase și afectarea altor regiuni bogate în glande sebacee, precum sprâncenele, zona din jurul nasului sau zona retroauriculară.
4. Igiena și îngrijirea scalpului
O rutină corectă de îngrijire este importantă pentru menținerea sănătății scalpului.
4.1. Spălarea regulată
Frecvența spălării trebuie adaptată tipului de scalp. Persoanele cu scalp gras pot necesita o spălare mai frecventă pentru îndepărtarea excesului de sebum și a scuamelor.
Șamponul trebuie aplicat în principal la nivelul scalpului și masat ușor, fără frecare agresivă. Clătirea trebuie realizată corespunzător pentru a îndepărta reziduurile produsului.
4.2. Evitarea produselor iritante
Produsele de styling, parfumurile și anumite ingrediente cosmetice pot provoca iritații la persoanele cu scalp sensibil.
Atunci când apar senzații persistente de usturime, arsură sau mâncărime după utilizarea unui produs, acesta trebuie întrerupt și reevaluat.
4.3. Evitarea scărpinatului
Scărpinatul poate produce mici leziuni ale pielii și poate agrava iritația. În cazul unui scalp cu mâncărime persistentă, este mai indicată identificarea cauzei și folosirea unui produs potrivit decât traumatizarea mecanică a pielii.
5. Ingrediente active utilizate împotriva mătreții
Produsele destinate controlului mătreții pot conține diferite ingrediente active. Alegerea acestora depinde de tipul și severitatea simptomelor.
5.1. Ketoconazol
Ketoconazolul este un agent antifungic utilizat în anumite șampoane medicamentoase și este important în tratamentul mătreții asociate cu proliferarea speciilor de Malassezia.
Acesta acționează prin inhibarea sintezei ergosterolului, o componentă importantă a membranei fungice.
Produsele cu ketoconazol trebuie utilizate conform instrucțiunilor produsului sau recomandării medicului/farmacistului.
5.2. Piritionatul de zinc
Piritionatul de zinc a fost utilizat pe scară largă în produsele antimătreață datorită proprietăților sale antifungice și antimicrobiene. Reglementările privind utilizarea acestui ingredient diferă în funcție de regiune, astfel încât formularea disponibilă trebuie verificată înainte de recomandare.
5.3. Sulfura de seleniu
Sulfura de seleniu este utilizată în unele produse antimătreață și poate contribui la reducerea descuamării și a proliferării microorganismelor asociate mătreții.
Este importantă respectarea modului de utilizare și a timpului de contact indicat pe produs.
5.4. Acidul salicilic
Acidul salicilic are acțiune keratolitică și poate contribui la îndepărtarea scuamelor de la nivelul scalpului.
Este util în special atunci când există o acumulare importantă de scuame, însă utilizarea excesivă poate produce uscăciune sau iritație.
5.5. Ihtolul și alte ingrediente calmante
Unele produse pentru scalp pot conține ingrediente cu rol calmant sau keratoreglator. Acestea pot contribui la reducerea disconfortului și la îndepărtarea scuamelor.
Alegerea produsului trebuie făcută în funcție de simptome și de toleranța scalpului.
6. Alegerea șamponului antimătreață
Șampoanele antimătreață nu sunt toate identice. Unele sunt orientate în principal către controlul microorganismelor, în timp ce altele urmăresc îndepărtarea scuamelor sau calmarea scalpului.
În alegerea produsului trebuie ținut cont de:
tipul scalpului;
gradul de descuamare;
prezența mâncărimii;
existența roșeții sau inflamației;
frecvența spălării;
toleranța individuală.
În cazul unui scalp sensibil, poate fi preferat un produs cu formulă blândă, iar produsele cu potențial iritant trebuie utilizate cu atenție.
7. Recomandări practice pentru îngrijirea scalpului
Pentru menținerea unui scalp sănătos pot fi respectate câteva recomandări:
Spălarea scalpului în funcție de necesitățile individuale.
Folosirea unui șampon potrivit tipului de scalp.
Masarea blândă a scalpului în timpul spălării.
Clătirea foarte bună a părului.
Evitarea apei excesiv de fierbinți.
Limitarea utilizării excesive a produselor de styling.
Evitarea scărpinatului.
Respectarea instrucțiunilor de utilizare ale șampoanelor antimătreață.
Introducerea treptată a produselor noi în rutina de îngrijire.
Consultarea medicului dermatolog dacă simptomele sunt persistente sau severe.
8. Rolul farmacistului
Farmacistul are un rol important în consilierea persoanelor care solicită produse pentru mătreață.
Înainte de recomandarea unui produs, farmacistul poate identifica principalele simptome și poate întreba despre durata problemei, frecvența spălării părului și produsele utilizate anterior.
De asemenea, farmacistul poate explica:
modul corect de utilizare a șamponului;
frecvența utilizării;
timpul de contact al produsului cu scalpul, atunci când acesta este specificat;
importanța respectării perioadei de utilizare;
posibilitatea apariției iritației;
necesitatea consultului medical atunci când simptomele nu se ameliorează.
Farmacistul trebuie să recunoască situațiile în care automedicația nu este suficientă.
9. Când este necesar consultul dermatologic?
Consultul medical este recomandat atunci când:
mătreața este severă sau persistentă;
scalpul este foarte roșu sau inflamat;
apar cruste groase;
există leziuni sau sângerări;
apare căderea accentuată a părului;
există mâncărime intensă;
simptomele nu se ameliorează după utilizarea corectă a unui produs antimătreață.
Aceste manifestări pot indica o altă afecțiune dermatologică, precum dermatita seboreică, psoriazisul scalpului, dermatita de contact sau o infecție fungică.
Concluzii
Mătreața este o problemă frecventă a scalpului care poate avea cauze și factori favorizanți multipli. Producția de sebum, microorganismele din genul Malassezia, predispoziția individuală și factorii de mediu pot contribui la apariția sau agravarea acesteia.
O igienă corespunzătoare și alegerea unui șampon adaptat tipului de scalp reprezintă elemente importante în îngrijirea scalpului. Ingredientele active precum ketoconazolul, sulfura de seleniu, acidul salicilic și alte substanțe utilizate în produsele antimătreață pot avea roluri diferite în controlul descuamării.
Farmacistul poate contribui la alegerea corectă a produsului și la educarea pacientului privind utilizarea acestuia. În cazul simptomelor persistente, severe sau atipice, este necesară evaluarea de către medicul dermatolog.
Bibliografie
Borda LJ, Wikramanayake TC. Seborrheic Dermatitis and Dandruff: A Comprehensive Review. Journal of Clinical and Investigative Dermatology. 2015;3(2).
Schwartz JR, Messenger AG, Tosti A, et al. A comprehensive pathophysiology of dandruff and seborrheic dermatitis – towards a more precise definition of scalp health. Acta Dermato-Venereologica. 2013;93(2):131–137.
Dessinioti C, Katsambas A. Seborrheic dermatitis: etiology, risk factors, and treatments: facts and controversies. Clinics in Dermatology. 2013;31(4):343–351.
Gupta AK, Batra R, Bluhm R, Boekhout T, Dawson TL Jr. Skin diseases associated with Malassezia species. Journal of the American Academy of Dermatology. 2004;51(5):785–798.
Naldi L, Rebora A. Seborrheic dermatitis. New England Journal of Medicine. 2009;360:387–396.
American Academy of Dermatology Association. Seborrheic dermatitis: Diagnosis and treatment. American Academy of Dermatology.
Mayo Clinic. Dandruff – Symptoms and causes. Mayo Clinic.
NHS. Dandruff. National Health Service.
Gupta AK, Nicol K, Batra R. Role of antifungal agents in the treatment of seborrheic dermatitis. American Journal of Clinical Dermatology. 2004;5(6):417–422.
Piérard-Franchimont C, Piérard GE, Arrese JE, De Doncker P. Effect of ketoconazole 1% and zinc pyrithione 1% shampoos on severe dandruff. International Journal of Cosmetic Science. 2002;24(1):33–42.
