La farmacie, întrebarea „Care este cea mai bună metodă contraceptivă?” apare des. Răspunsul nu stă într-un singur clasament. O metodă poate preveni foarte bine sarcina, dar să nu protejeze deloc împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală. Alta poate fi comodă luni sau ani, dar să nu fie potrivită pentru anumite probleme de sănătate. Ca să compari corect, merită să vezi nu doar cât de eficientă este, ci și unde acționează, ce presupune și ce nu poate face.

Două întrebări diferite: sarcină și infecții!

Contracepția și protecția împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală nu sunt același lucru. Pilula, plasturele, inelul vaginal, implantul, injecția contraceptivă și dispozitivele intrauterine sunt concepute în principal pentru prevenirea sarcinii. Ele nu te protejează de HIV, gonoree, chlamydia, sifilis sau alte infecții transmise prin contact sexual.

Prezervativul extern și cel intern au o particularitate pe care nicio metodă hormonală nu o oferă: pot reduce riscul transmiterii multor infecții cu transmitere sexuală, dacă sunt folosite corect și la fiecare contact. Protecția nu este absolută, mai ales pentru infecțiile care se transmit prin contactul pielii din zone neacoperite. Când există risc de infecție, prezervativul rămâne relevant chiar dacă folosești o altă metodă contraceptivă.

Ce face, de fapt, fiecare metodă?

Metodele hormonale:

Pilula combinată, plasturele și inelul vaginal folosesc estrogen și progestativ pentru a opri ovulația și pentru a modifica mucusul cervical. Pilulele numai cu progestativ acționează în principal asupra mucusului cervical, iar unele pot inhiba și ovulația. Diferențele dintre ele țin de administrare, de regularitatea cu care trebuie folosite și de profilul medical al persoanei.

Implantul contraceptiv eliberează progestativ în doze mici și constante, iar injecția contraceptivă se administrează la intervale stabilite de medic. Sunt metode care nu depind de o administrare zilnică, însă pot schimba tiparul sângerărilor. Unele persoane au menstruații mai rare, altele au spotting sau sângerări neregulate. Aceste modificări nu înseamnă automat că metoda nu funcționează, dar trebuie discutate dacă devin supărătoare.

Dispozitivele intrauterine:

Dispozitivul intrauterin cu levonorgestrel îngroașă mucusul de la nivelul colului și modifică mucoasa uterină. Cel cu cupru nu conține hormoni; cuprul afectează mobilitatea și funcția spermatozoizilor și împiedică fertilizarea. Ambele sunt metode de lungă durată, montate de un cadru medical, iar eficiența lor nu depinde de o doză uitată într-o zi aglomerată.

Dispozitivul cu hormoni poate reduce cantitatea sângerării la unele utilizatoare, în timp ce cel cu cupru poate face menstruațiile mai abundente sau mai dureroase, mai ales la început. Dacă ai deja sângerări menstruale importante sau dureri pelvine, alegerea merită făcută împreună cu medicul, nu doar după preferința pentru o metodă fără hormoni.

Metodele de barieră:

Prezervativul este folosit la fiecare contact și nu modifică ovulația, menstruația sau nivelul hormonilor. Poate fi o alegere potrivită atunci când protecția împotriva infecțiilor este o prioritate. Eficiența lui poate scădea dacă este pus prea târziu, dacă se rupe, alunecă sau este folosit împreună cu produse care deteriorează materialul. Lubrifianții pe bază de ulei, de exemplu, pot afecta prezervativele din latex.

Diafragma și capișonul cervical acoperă colul uterin și se folosesc împreună cu un spermicid, în funcție de produs și de recomandarea medicală. Necesită mai multă pregătire la fiecare contact și nu oferă aceeași protecție față de infecțiile cu transmitere sexuală ca prezervativul.

Cum compari metodele fără să te pierzi în prospecte?

În practică, merită să privești metoda prin patru criterii: cât de dependentă este de memoria ta, dacă schimbă sângerările, dacă are restricții medicale și dacă oferă protecție contra infecțiilor. Metodele care nu trebuie administrate la fiecare contact sau în fiecare zi tind să fie mai puțin vulnerabile la uitare. Asta nu înseamnă că sunt potrivite pentru toată lumea.

Metodele cu estrogen nu sunt recomandate în anumite situații, cum ar fi antecedentele de cheaguri de sânge, unele tipuri de migrenă cu aură, hipertensiunea necontrolată sau fumatul la vârste mai mari. Progestativele și dispozitivele intrauterine au, la rândul lor, contraindicații și precauții. Istoricul medical, medicamentele folosite și planurile de sarcină contează mai mult decât recomandarea unei prietene.

Sfaturi practice înainte să alegi:

  • Notează dacă îți dorești protecție împotriva infecțiilor, nu doar prevenirea sarcinii.

  • Spune medicului dacă ai migrene, hipertensiune, fumezi sau ai avut cheaguri de sânge.

  • Întreabă ce se întâmplă dacă uiți o doză, ai vărsături sau apare o interacțiune cu alt tratament.

  • Clarifică ce schimbări ale sângerării sunt de așteptat și când trebuie anunțat medicul.

  • Ține cont de posibilitatea unei metode de rezervă, mai ales la începutul utilizării sau după o administrare incorectă.

Când să consulți medicul?

Discută cu medicul sau cu moașa înainte de a începe o metodă hormonală ori de a monta un dispozitiv intrauterin, mai ales dacă ai boli cronice, iei tratamente pentru epilepsie, tuberculoză sau HIV, alăptezi, ai născut recent ori ai avut sângerări neobișnuite. Cere ajutor medical dacă apar durere toracică, lipsă de aer, umflarea bruscă a unui picior, durere de cap severă cu tulburări de vedere sau durere pelvină intensă. După un contact neprotejat sau un prezervativ rupt, discută cât mai repede cu un medic ori farmacist despre contracepția de urgență și despre testarea pentru infecții.

La final!

O comparație bună începe cu diferența dintre prevenirea sarcinii și protecția contra infecțiilor, apoi continuă cu modul în care metoda se potrivește corpului și vieții tale. Nu trebuie să alegi singur(ă) și nici să rămâi la o metodă care îți provoacă probleme; un consult te poate ajuta să găsești o variantă sigură și realistă.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului.