Te uiți la raft și vezi SPF 30, SPF 50, un simbol UVA într-un cerc și poate o mențiune despre rezistența la apă. Toate par importante, dar nu spun exact același lucru. Cifra mare atrage atenția prima, însă o protecție solară bună se citește ca o mică „hartă” a ambalajului: ce raze acoperă, cât de bine rezistă la apă și în ce condiții trebuie reaplicată.
SPF-ul vorbește în primul rând despre razele UVB!
SPF înseamnă Sun Protection Factor, adică factor de protecție solară. El descrie în principal protecția împotriva radiațiilor UVB, cele asociate mai ales cu înroșirea și arsurile solare. Cu alte cuvinte, SPF-ul te ajută să înțelegi cât de mult este redus riscul de eritem atunci când produsul este folosit corect.
SPF-ul nu este o notă acordată cremei și nici un cronometru care îți spune câte ore poți sta la soare. Nu înseamnă că aplici produsul dimineața și ești acoperit până seara. Transpirația, atingerea feței, hainele, prosopul, apa și aplicarea într-un strat prea subțire schimbă rapid protecția obținută în viața reală.
De ce SPF 50 nu înseamnă „de două ori mai bun” decât SPF 25?
Numerele nu cresc într-un mod pe care ochiul îl interpretează intuitiv. SPF 30 filtrează aproximativ 97% din radiațiile UVB, iar SPF 50 aproximativ 98%, în condiții de testare. Diferența pare mică pe hârtie, dar poate conta pentru persoanele care se ard ușor, au pielea foarte deschisă sau trebuie să reducă expunerea UV cât mai mult.
Aceste valori sunt orientative și depind de aplicarea unei cantități suficiente. Dacă pui foarte puțin produs, nu obții protecția scrisă pe ambalaj, indiferent cât de mare este cifra.
Unde cauți protecția împotriva UVA?
Razele UVA pătrund mai profund în piele decât UVB și contribuie la fotoîmbătrânire și la accentuarea unor probleme de pigmentare. Ele pot ajunge la piele și în zilele cu nori sau prin geam, deși intensitatea lor variază. SPF-ul singur nu îți confirmă nivelul de protecție UVA.
Pe produsele comercializate în Europa, caută simbolul „UVA” într-un cerc. Acesta indică faptul că produsul oferă protecție UVA conform criteriilor europene de etichetare. Unele ambalaje folosesc și formularea „spectru larg”, mai frecvent întâlnită pe produse din alte piețe. Ideea practică este simplă: pentru utilizarea zilnică, nu te opri la cifra SPF; verifică și dacă produsul menționează clar protecția UVA.
UVA și UVB nu se comportă identic!
UVB este mai strâns legată de arsură și variază mult în funcție de sezon, oră și intensitatea soarelui. UVA este mai constantă pe parcursul zilei și nu provoacă întotdeauna roșeață vizibilă imediat. De aceea, pielea poate primi radiații chiar și atunci când nu simți că „arde” soarele. O cremă cu protecție pentru ambele tipuri de radiații este mai potrivită pentru expunerea obișnuită în aer liber.
Ce înseamnă mențiunea „rezistent la apă”!
„Rezistent la apă” nu înseamnă impermeabil și nu înseamnă că produsul rămâne intact după baie sau înot. Testele sunt realizate în condiții standardizate, iar unele produse indică pe ambalaj durata estimată a rezistenței la apă. După ieșirea din apă, ștergerea cu prosopul sau transpirația abundentă, stratul de protecție se poate reduce.
Într-o zi la plajă, la piscină sau la munte, crema trebuie reaplicată după înot și după ștergerea pielii. Chiar dacă produsul este rezistent la apă, nu îl trata ca pe o peliculă permanentă. Părul, barba, pliurile pielii și conturul ochilor sunt zone în care aplicarea devine adesea neuniformă.
Cifrele nu pot spune dacă formula ți se potrivește!
Două produse cu același SPF pot avea texturi foarte diferite. Unul poate fi fluid, altul cremos, matifiant sau destinat pielii uscate. Pentru tine contează și dacă îl poți întinde uniform, dacă nu ustură ochii, dacă nu îți irită pielea și dacă îl vei aplica în cantitate suficientă. Un SPF ridicat, abandonat pentru că lasă o peliculă neplăcută, protejează mai puțin decât un produs tolerat și folosit corect.
Pe lângă simbolurile de protecție, verifică termenul de valabilitate și instrucțiunile de păstrare. Căldura intensă, de exemplu într-o mașină încinsă sau într-o geantă lăsată în soare, poate afecta formula. Dacă produsul și-a schimbat mirosul, culoarea sau textura, este mai prudent să nu îl mai folosești.
Ce verifici rapid înainte să alegi?
SPF-ul, în funcție de expunerea planificată și de cât de ușor te arzi;
prezența protecției UVA, indicată prin simbolul „UVA” într-un cerc sau prin mențiunea „spectru larg”;
textura și toleranța, mai ales dacă ai ten sensibil, acnee sau usturime oculară;
mențiunea privind rezistența la apă, dacă mergi la piscină, mare sau faci sport;
instrucțiunile de reaplicare, termenul de valabilitate și condițiile de păstrare.
Când să consulți medicul?
Discută cu medicul dermatolog dacă ai arsuri solare cu vezicule, durere intensă sau stare generală alterată, dacă apar pete ori alunițe care își schimbă forma, culoarea sau dimensiunea sau dacă dezvoltă sângerare și nu se vindecă. Cere sfat medical și când pielea reacționează repetat la soare cu mâncărime, erupții sau umflături, mai ales dacă iei tratamente care pot crește sensibilitatea la lumină. Nu încerca să tratezi singur o leziune persistentă doar cu produse cosmetice.
Când citești o cremă solară, gândește-te la mai mult decât la cifra mare de pe fața tubului. SPF-ul îți oferă informații despre UVB, simbolul UVA completează imaginea, iar rezistența la apă și toleranța formulei îți arată cât de ușor poți folosi produsul corect, zi de zi.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului.
