Introducere
Acneea vulgară este o afecțiune inflamatorie cronică a unității pilosebacee, caracterizată prin apariția comedoanelor, papulelor, pustulelor și, în formele mai severe, a nodulilor și chisturilor.
Deși acneea este asociată frecvent cu adolescența, aceasta poate afecta și adulții. Ghidul actual al American Academy of Dermatology (AAD) include recomandări pentru copii de la vârsta de 9 ani, adolescenți și adulți.
În rândul pacienților cu acnee este foarte frecventă întrebarea: „Ce alimente trebuie să evit pentru a scăpa de coșuri?”. Răspunsul nu este unul simplu. Cercetările din ultimii ani au identificat anumite asocieri între alimentație și acnee, însă rezultatele nu permit în prezent recomandarea unei singure „diete anti-acnee” pentru toți pacienții.
Cum ar putea alimentația să influențeze acneea?
Legătura dintre dietă și acnee este complexă. Una dintre ipotezele cel mai bine studiate implică indicele glicemic, insulina și factorul de creștere asemănător insulinei 1 (IGF-1).
Alimentele cu indice glicemic ridicat determină creșteri rapide ale glicemiei și ale secreției de insulină. Aceste modificări pot influența căile hormonale implicate în producția de sebum și proliferarea keratinocitelor, procese care participă la formarea leziunilor acneice.
Prin urmare, relația propusă poate fi sintetizată astfel:
dietă cu încărcătură glicemică ridicată → creșterea glicemiei și insulinei → modificarea căilor insulină/IGF-1 → influențarea secreției de sebum și a keratinizării → posibilă agravare a acneei.
Această explicație este susținută de studii observaționale și de unele studii intervenționale, dar mecanismul este mai complex și nu explică toate cazurile de acnee.
Indicele glicemic și încărcătura glicemică
Ce este indicele glicemic?
Indicele glicemic (IG) este un indicator al vitezei cu care un aliment care conține carbohidrați determină creșterea glicemiei.
Alimentele cu indice glicemic ridicat includ, de exemplu:
pâinea albă;
anumite cereale rafinate;
dulciurile;
produsele de patiserie;
băuturile îndulcite;
unele produse pe bază de cartofi;
orezul alb, în funcție de sortiment și preparare.
În schimb, o alimentație cu încărcătură glicemică mai redusă poate include mai multe:
legume;
leguminoase;
cereale integrale;
fructe întregi;
alimente bogate în fibre.
AAD menționează că unele studii au observat o reducere a leziunilor acneice la persoanele care au trecut la o dietă cu indice glicemic mai redus. Totuși, Academia subliniază că există și studii care nu au identificat aceeași asociere, motiv pentru care sunt necesare cercetări suplimentare.
Ce spun studiile despre dieta cu indice glicemic redus?
Un studiu randomizat, controlat, realizat la bărbați tineri cu acnee, a comparat o dietă cu încărcătură glicemică redusă cu o dietă convențională cu încărcătură glicemică mai mare. După 12 săptămâni, grupul care a urmat dieta cu încărcătură glicemică redusă a prezentat o reducere semnificativă a severității acneei.
Un alt studiu randomizat realizat în Coreea a raportat rezultate similare după 10 săptămâni de dietă cu încărcătură glicemică redusă.
O revizuire sistematică publicată în 2022, care a inclus 34 de studii, a concluzionat că există o asociere pozitivă între consumul de alimente cu indice glicemic ridicat sau încărcătură glicemică crescută și acneea. Autorii au apreciat însă efectul ca fiind modest, iar rezultatele privind lactatele au fost mai neuniforme.
Lactatele și acneea
Un alt subiect intens cercetat este consumul de lapte și produse lactate.
Mai multe studii observaționale au identificat o asociere între consumul de lapte de vacă și prevalența acneei. AAD menționează că unele cercetări au găsit această asociere atât pentru laptele integral, cât și pentru cel cu conținut redus de grăsimi sau degresat.
Interesant este faptul că asocierea pare să fie mai consistentă pentru lapte decât pentru alte produse lactate.
În prezent, nu există suficiente dovezi pentru a afirma că toate produsele lactate agravează acneea. AAD precizează că studiile disponibile nu au demonstrat în mod convingător că iaurtul sau brânza determină apariția mai multor leziuni acneice.
O revizuire sistematică a constatat că relația dintre lactate și acnee este mixtă și poate varia în funcție de sex, etnie și obiceiurile alimentare ale populației studiate.
De ce ar putea laptele să influențeze acneea?
Mecanismul exact nu este încă stabilit.
O posibilă explicație implică hormonii și moleculele bioactive prezente în lapte. Acestea ar putea influența căile metabolice asociate insulinei și IGF-1, care la rândul lor pot influența procesele implicate în apariția acneei.
Este important însă să nu transformăm această ipoteză într-o concluzie definitivă. Asocierea dintre lapte și acnee nu demonstrează că laptele este cauza directă a acneei.
Dar ciocolata?
Ciocolata este unul dintre alimentele cel mai frecvent acuzate de pacienți pentru apariția acneei.
Unele cercetări au raportat o posibilă asociere între consumul de ciocolată și acnee, însă interpretarea rezultatelor este dificilă. Produsele comerciale din ciocolată conțin adesea cantități importante de zahăr și grăsimi, ceea ce face dificilă separarea efectului cacao de efectul celorlalte ingrediente.
Revizuirile recente includ ciocolata printre factorii alimentari studiați în legătură cu acneea, dar dovezile nu sunt suficiente pentru a recomanda eliminarea universală a ciocolatei din dieta tuturor persoanelor cu acnee.
Grăsimile și alimentele ultraprocesate
Alimentația occidentală, caracterizată printr-un consum crescut de alimente ultraprocesate, carbohidrați rafinați și produse bogate în grăsimi, a fost investigată în raport cu acneea.
Totuși, este dificil să fie identificat un singur aliment responsabil, deoarece dieta reprezintă un ansamblu de factori care interacționează.
În loc să se concentreze exclusiv pe eliminarea unui aliment, pacientul poate beneficia de o alimentație echilibrată, cu:
legume și fructe;
cereale integrale;
leguminoase;
surse adecvate de proteine;
grăsimi nesaturate;
aport adecvat de fibre;
limitarea excesului de zaharuri adăugate și alimente ultraprocesate.
O revizuire recentă din 2026 subliniază că sunt necesare studii intervenționale mai mari pentru a determina cu precizie ce modificări dietetice pot fi recomandate pacienților cu acnee. Autorii recomandă în prezent accentul pe alimentație echilibrată și evitarea dietelor restrictive sau potențial dăunătoare.
Dieta mediteraneană și acneea
În ultimii ani, atenția cercetătorilor s-a îndreptat și către dieta mediteraneană, caracterizată printr-un consum crescut de:
legume;
fructe;
leguminoase;
cereale integrale;
pește;
ulei de măsline;
nuci și semințe.
Această dietă furnizează fibre, antioxidanți și acizi grași nesaturați și este asociată cu numeroase beneficii generale pentru sănătate.
Există ipoteze și date preliminare care sugerează că un astfel de model alimentar ar putea fi asociat cu o prevalență mai redusă sau cu o severitate mai mică a acneei, însă dovezile sunt încă insuficiente pentru a considera dieta mediteraneană un tratament specific pentru acnee. Revizuirile recente includ dieta mediteraneană printre direcțiile de cercetare, dar solicită studii controlate suplimentare.
Trebuie eliminat laptele din alimentație?
Nu există o recomandare universală ca toate persoanele cu acnee să elimine laptele sau lactatele.
Dacă pacientul observă în mod repetat că un anumit aliment pare asociat cu apariția sau agravarea leziunilor, poate fi utilă monitorizarea relației dintre consum și evoluția acneei.
Totuși, eliminarea unor grupe alimentare importante trebuie făcută cu atenție. Dietele foarte restrictive pot conduce la aport insuficient de nutrienți și nu sunt justificate în absența unor dovezi clare.
În special la adolescenți, modificarea alimentației trebuie să păstreze un aport adecvat de energie, proteine, vitamine și minerale.
Dieta poate înlocui tratamentul dermatologic?
Un aspect foarte important este că alimentatia nu trebuie considerată un substitut pentru tratamentul dermatologic atunci când acesta este indicat.
Ghidul AAD din 2024 recomandă tratamente cu dovezi solide, printre care retinoizi topici, peroxid de benzoil, anumite antibiotice și, în situații selectate, isotretinoin. În același timp, ghidul precizează că dovezile disponibile au fost insuficiente pentru formularea unor recomandări privind modificările dietetice.
Prin urmare, alimentația poate reprezenta un factor adjuvant, dar nu trebuie prezentată drept tratament curativ al acneei.
Ce recomandări practice putem oferi pacientului?
Pe baza dovezilor disponibile în prezent, o abordare prudentă poate include:
1.Alimentație echilibrată
Se recomandă o alimentație variată, cu aport adecvat de legume, fructe, fibre, proteine și grăsimi nesaturate.
2.Reducerea excesului de alimente cu încărcătură glicemică ridicată
În special:
băuturi îndulcite;
dulciuri în exces;
produse de patiserie;
carbohidrați rafinați.
Această recomandare este mai bine susținută de dovezi decât eliminarea arbitrară a unor alimente individuale.
3. Monitorizarea individuală
Pacientul poate observa dacă anumite alimente sunt asociate în mod repetat cu agravarea acneei.
4. Evitarea dietelor extreme
Nu este justificată eliminarea simultană a numeroase alimente fără un motiv medical clar.
5. Tratamentul dermatologic atunci când este necesar
Acneea moderată sau severă, acneea nodulo-chistică, acneea cu cicatrici sau acneea care produce un impact psihologic important necesită evaluare și tratamentul dermatologic adecvat.
Concluzii
Relația dintre acnee și alimentație este reală, dar complexă. Cele mai consistente dovezi disponibile în prezent indică o posibilă asociere între consumul crescut de alimente cu indice/încărcătură glicemică ridicată și acneea, în timp ce legătura dintre consumul de lapte și acnee este mai puțin sigură și pare să varieze între populații.
În prezent, nu există suficiente dovezi pentru a recomanda o dietă strictă tuturor pacienților cu acnee. Ghidurile AAD din 2024 au considerat dovezile insuficiente pentru a formula recomandări privind modificările dietetice ca intervenție terapeutică pentru acnee.
Cea mai rezonabilă abordare este adoptarea unei alimentații echilibrate, limitarea excesului de alimente cu încărcătură glicemică ridicată și observarea eventualelor relații individuale dintre anumite alimente și evoluția acneei, fără recurgerea la restricții alimentare severe.
Este important ca pacientul să înțeleagă că acneea nu este cauzată exclusiv de alimentație. Factorii hormonali, genetici, inflamatori și cei legați de unitatea pilosebacee au un rol major, iar pentru formele moderate și severe tratamentul dermatologic rămâne esențial. Ghidurile actuale recomandă terapii medicamentoase cu eficacitate demonstrată, adaptate severității și particularităților pacientului.
Bibliografie
Reynolds RV, Yeung H, Cheng CE, et al. Guidelines of care for the management of acne vulgaris. J Am Acad Dermatol. 2024;90(5):1006.e1–1006.e30. doi:10.1016/j.jaad.2023.12.017.
Meixiong J, et al. Diet and acne: A systematic review. J Am Acad Dermatol. 2022. PMID: 35373155.
American Academy of Dermatology. Can the right diet get rid of acne? American Academy of Dermatology.
Smith RN, Mann NJ, Braue A, Mäkeläinen H, Varigos GA. The effect of a high-protein, low glycemic-load diet versus a conventional, high glycemic-load diet on biochemical parameters associated with acne vulgaris. J Am Acad Dermatol. 2007;57(2):247–256.
Kwon HH, Yoon JY, Hong JS, et al. Clinical and histological effect of a low glycaemic load diet in treatment of acne vulgaris in Korean patients: a randomized, controlled trial. Acta Derm Venereol. 2012;92(3):241–246.
Adebamowo CA, Spiegelman D, Berkey CS, et al. High school dietary dairy intake and teenage acne. J Am Acad Dermatol. 2005;52(2):207–214.
Adebamowo CA, Spiegelman D, Danby FW, et al. Milk consumption and acne in teenaged boys. J Am Acad Dermatol. 2008;58(5):787–793.
Di Landro A, Cazzaniga S, Parazzini F, et al. Family history, body mass index, selected dietary factors, menstrual history, and risk of moderate to severe acne in adolescents and young adults. J Am Acad Dermatol. 2012;67(6):1129–1135.
Ismail NH, Manaf ZA, Azizan NZ. High glycemic load diet, milk and ice cream consumption are related to acne vulgaris in Malaysian young adults: a case control study. BMC Dermatol. 2012;12:13.
American Academy of Dermatology. American Academy of Dermatology issues updated guidelines for the management of acne. 2024.
Diet and acne: Facts and controversies. PubMed, 2026. Review privind indicele glicemic, lactatele, acizii grași omega-3, dieta vegană și dieta mediteraneană.
