Introducere
Alunițele sunt formațiuni cutanate rezultate prin acumularea melanocitelor, celulele responsabile de producerea melaninei. Ele pot varia ca dimensiune, formă, culoare și relief și pot apărea pe aproape orice regiune a corpului.
Majoritatea alunițelor sunt benigne și nu necesită tratament. Totuși, o leziune pigmentară nou apărută sau o aluniță care își modifică aspectul poate necesita evaluare medicală.
Melanomul este o tumoră malignă a melanocitelor și reprezintă una dintre cele mai importante forme de cancer cutanat din perspectiva potențialului de metastazare. Identificarea precoce este esențială.
American Academy of Dermatology recomandă examinarea regulată a pielii și acordarea unei atenții deosebite leziunilor noi, celor care arată diferit față de celelalte sau celor care se modifică, provoacă prurit ori sângerează. (Academia Americană de Dermatologie)
2. Ce este regula ABCDE?
Regula ABCDE reprezintă un instrument simplu de memorare a principalelor caracteristici care pot ridica suspiciunea unei leziuni melanocitare.
Cele cinci litere reprezintă:
A – Asimetrie
B – Border – margini
C – Color – culoare
D – Diameter – diametru
E – Evolving – evoluție/modificare
Prezența unuia sau mai multor dintre aceste elemente nu înseamnă automat că leziunea este un melanom. Numeroase leziuni benigne pot prezenta caracteristici atipice. Regula ABCDE este un instrument de orientare care indică atunci când este prudentă evaluarea dermatologică. (Academia Americană de Dermatologie)
3. A – Asimetria
Prima caracteristică urmărită este asimetria.
O aluniță obișnuită este adesea relativ simetrică. Dacă aceasta ar fi împărțită imaginar în două jumătăți, cele două părți ar avea aproximativ aceeași formă.
În cazul unei leziuni suspecte, cele două jumătăți pot avea forme sau structuri diferite.
Exemplu
O aluniță rotundă, cu o formă relativ uniformă, este în general mai puțin îngrijorătoare decât o leziune în care o jumătate are o formă complet diferită de cealaltă.
Asimetria poate fi observată atât la nivelul formei, cât și al distribuției culorilor sau structurilor pigmentare. (Academia Americană de Dermatologie)
4. B – Border: margini neregulate
Litera B provine din termenul englezesc Border, adică marginea leziunii.
O aluniță obișnuită are, de regulă, margini relativ bine delimitate și regulate. În schimb, o leziune suspectă poate avea:
margini neregulate;
contur zimțat;
margini estompate;
zone în care pigmentul pare să se extindă neuniform.
American Academy of Dermatology descrie ca semn de alarmă o leziune cu margini neregulate, „scalloped” sau slab delimitate. (Academia Americană de Dermatologie)
Este important de menționat că aspectul marginii trebuie interpretat împreună cu celelalte caracteristici ale leziunii.
5. C – Color: variația culorii
O aluniță benignă poate avea o culoare relativ uniformă. În schimb, o leziune suspectă poate prezenta mai multe nuanțe în aceeași formațiune.
Pot fi observate, de exemplu:
maro deschis;
maro închis;
negru;
gri;
alb;
roșu;
albastru.
Variația neuniformă a culorii este un motiv pentru evaluare dermatologică, mai ales atunci când apare împreună cu asimetria sau modificarea leziunii. (Academia Americană de Dermatologie)
Trebuie subliniat că o culoare închisă, luată izolată, nu înseamnă automat melanom. Unele leziuni benigne pot fi și ele foarte pigmentate.
6. D – Diameter: diametrul
Litera D se referă la diametrul leziunii.
În regula ABCDE, un diametru de peste 6 mm, aproximativ dimensiunea unei gume de creion, este considerat un semn de atenție.
Cu toate acestea, diametrul nu trebuie utilizat ca un criteriu absolut. Un melanom poate avea mai puțin de 6 mm, în special în momentul diagnosticării precoce. American Academy of Dermatology subliniază explicit acest aspect. (Academia Americană de Dermatologie)
Prin urmare, o aluniță mică nu trebuie ignorată dacă prezintă alte modificări suspecte.
7. E – Evolving: evoluția
Litera E este considerată deosebit de importantă și se referă la modificarea în timp a leziunii.
O aluniță care își modifică:
dimensiunea;
forma;
culoarea;
suprafața;
relieful;
merită evaluată de un dermatolog.
De asemenea, pot fi importante apariția unor simptome precum:
prurit;
durere;
sângerare;
formarea unei cruste;
secreții;
inflamație.
American Academy of Dermatology recomandă evaluarea unei leziuni care este nouă, diferită de celelalte sau care se modifică, provoacă mâncărime ori sângerează. (Academia Americană de Dermatologie)
8. „Ugly duckling sign” – alunița care iese în evidență
Pe lângă regula ABCDE, un concept important este „ugly duckling sign”, adică „rățușca cea urâtă”.
Acesta se referă la o aluniță care arată evident diferit față de celelalte alunițe ale aceleiași persoane.
De exemplu, dacă majoritatea alunițelor sunt mici, rotunde și maro deschis, iar una este mult mai închisă, neregulată sau are un aspect complet diferit, aceasta merită examinată.
Acest criteriu poate fi util chiar și atunci când leziunea nu îndeplinește toate criteriile ABCDE. (DermNet®)
9. Nu toate melanoamele respectă regula ABCDE
Un aspect important este faptul că regula ABCDE nu poate identifica toate cazurile de melanom.
Unele forme de melanom pot fi mici, simetrice sau pot avea o pigmentare redusă. De exemplu, melanoamele amelanotice pot prezenta foarte puțin pigment și pot fi mai dificil de recunoscut prin simpla examinare vizuală.
De asemenea, anumite forme de melanom nodular pot evolua diferit și pot necesita atenție la alte caracteristici, precum:
creșterea rapidă;
reliefarea leziunii;
consistența fermă;
evoluția progresivă.
DermNet descrie pentru leziunile nodulare și criteriile EFG: Elevated, Firm, Growing – reliefată, fermă și în creștere. (DermNet®)
10. Când trebuie consultat dermatologul?
Consultul dermatologic este recomandat atunci când apare:
o aluniță nouă și neobișnuită;
o leziune care se modifică;
o aluniță cu formă asimetrică;
margini neregulate;
mai multe culori în aceeași leziune;
creștere progresivă;
sângerare;
prurit persistent;
durere;
crustă sau secreții;
o leziune care este evident diferită de celelalte.
NHS recomandă evaluarea medicală în cazul unei alunițe care și-a schimbat dimensiunea, forma sau culoarea ori care devine dureroasă, pruriginoasă, inflamată, sângerează sau formează cruste. (nhs.uk)
11. Cum se realizează autoexaminarea pielii?
Autoexaminarea regulată poate ajuta la observarea modificărilor apărute între controalele dermatologice.
Este recomandată examinarea întregului corp, nu doar a zonelor expuse frecvent la soare.
Trebuie acordată atenție inclusiv:
feței;
scalpului;
gâtului;
trunchiului;
brațelor;
picioarelor;
palmelor;
tălpilor;
spațiilor dintre degete;
unghiilor.
American Academy of Dermatology recomandă examinarea întregului corp și menționează inclusiv scalpul, palmele, tălpile și spațiile dintre degetele de la picioare. (Academia Americană de Dermatologie)
Zonele greu accesibile pot fi verificate cu ajutorul unei oglinzi sau al unei alte persoane.
12. Fotografiile și monitorizarea alunițelor
Fotografierea periodică a unor leziuni poate ajuta la observarea modificărilor în timp.
În cazul persoanelor cu numeroși nevi sau cu risc crescut, dermatologul poate recomanda monitorizarea fotografică sau cartografierea corporală („mole mapping”).
Aceste metode permit compararea imaginilor în timp și pot ajuta la identificarea modificărilor subtile. DermNet menționează fotografia corporală totală și dermatoscopia printre metodele utilizate în supravegherea leziunilor pigmentare. (DermNet®)
13. Ce este dermatoscopia?
Dermatoscopia este o metodă neinvazivă prin care medicul dermatolog examinează leziunea cu ajutorul unui dermatoscop.
Aceasta permite observarea unor structuri și culori care nu pot fi evaluate suficient de bine cu ochiul liber.
Dermatoscopia poate contribui la diferențierea leziunilor melanocitare benigne de cele suspecte și poate ajuta medicul să decidă dacă este necesară excizia leziunii. (DermNet®)
Dacă există suspiciune clinică, diagnosticul definitiv al melanomului se stabilește prin examinarea histopatologică a țesutului, de regulă după excizia leziunii.
14. Factori care cresc riscul de melanom
Riscul de melanom poate fi influențat de mai mulți factori, printre care:
expunerea excesivă la radiații ultraviolete;
arsurile solare, în special cele repetate;
numărul mare de alunițe;
prezența nevilor atipici;
antecedente personale de melanom;
antecedente familiale de melanom;
anumite caracteristici individuale ale pielii.
De aceea, persoanele cu factori de risc suplimentari pot beneficia de o supraveghere dermatologică adaptată riscului individual.
15. Prevenția
Prevenția cancerului cutanat include reducerea expunerii excesive la radiații ultraviolete.
Măsurile de protecție includ:
evitarea expunerii intense la soare;
căutarea umbrei, în special în intervalele cu radiație UV intensă;
purtarea hainelor protectoare;
utilizarea pălăriei;
utilizarea unui produs de protecție solară cu spectru larg;
evitarea solarului.
Protecția solară nu trebuie însă să conducă la neglijarea autoexaminării pielii și a controalelor dermatologice atunci când acestea sunt indicate.
16. Rolul farmacistului în educația pacientului
Farmacistul poate avea un rol important în educarea pacientului privind sănătatea pielii.
Atunci când un pacient solicită un produs pentru o aluniță sau descrie o leziune care prezintă caracteristici suspecte, este important să nu fie recomandat un produs OTC în locul evaluării medicale.
Farmacistul poate:
identifica semnele de alarmă;
explica pacientului regula ABCDE;
recomanda consult dermatologic atunci când este necesar;
oferi informații privind protecția solară;
încuraja autoexaminarea pielii;
explica faptul că o aluniță suspectă nu trebuie tratată sau îndepărtată la domiciliu.
Acest rol este important deoarece unele leziuni aparent banale pot necesita diagnostic specializat.
Concluzii
Majoritatea alunițelor sunt benigne, însă modificările unei leziuni pigmentare nu trebuie ignorate. Regula ABCDE reprezintă un instrument simplu prin care populația poate învăța să recunoască principalele caracteristici care pot ridica suspiciunea unui melanom.
Asimetria, marginile neregulate, variația culorii, diametrul mai mare de aproximativ 6 mm și, în special, evoluția leziunii în timp sunt elemente care justifică o atenție sporită. (Academia Americană de Dermatologie)
Totuși, regula ABCDE nu reprezintă un diagnostic. Unele melanoame pot să nu respecte aceste criterii, iar unele leziuni benigne pot prezenta caracteristici atipice. De aceea, orice aluniță nouă, neobișnuită sau în continuă modificare trebuie evaluată de un medic, în special de dermatolog.
Diagnosticul dermatologic poate include examinarea clinică, dermatoscopia și, atunci când este necesar, excizia și examinarea histopatologică. Depistarea precoce a melanomului este importantă deoarece tratamentul este mai eficient atunci când boala este identificată într-un stadiu incipient.
Mesajul esențial pentru pacient este simplu: nu toate alunițele suspecte sunt canceroase, dar orice aluniță care se schimbă merită verificată.
Bibliografie
American Academy of Dermatology. What to look for: ABCDEs of melanoma. American Academy of Dermatology. (Academia Americană de Dermatologie)
American Academy of Dermatology. Melanoma: Signs and symptoms. American Academy of Dermatology. (Academia Americană de Dermatologie)
American Academy of Dermatology. Melanoma. American Academy of Dermatology. (Academia Americană de Dermatologie)
National Health Service. Symptoms of melanoma skin cancer. NHS, 2026. (nhs.uk)
National Health Service. Moles. NHS. (nhs.uk)
DermNet New Zealand. ABCDEFG of melanoma. DermNet. (DermNet®)
DermNet New Zealand. Melanoma – clinical features, diagnosis and dermoscopy. DermNet. (DermNet®)
DermNet New Zealand. Mole mapping / photographic skin surveillance. DermNet. (DermNet®)
DermNet New Zealand. Dermoscopy of melanoma. DermNet. (DermNet®)
Kittler H, et al. Standardization of terminology in dermoscopy/dermatoscopy. Journal of the American Academy of Dermatology. Literatura de specialitate privind evaluarea dermatoscopică a leziunilor melanocitare. (DermNet®)
